- „Din Basarabia vă scriu/Dulci fraţi de dincolo de Prut./ Vă scriu cum pot şi prea târziu,/ Mi-e dor de voi şi vă sărut!” („Scrisoare din Basarabia”)
Pe data de 14 februarie se împlinesc 80 de ani de la naşterea lui Grigore Vieru, poetul „podului de cuvinte”, cel care a cântat toată viaţa lui dragostea de ţară, de limba română şi a visat la unirea între fraţi.
Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, urmând școala medie din orașul Lipcani.
În anul 1957 debutează editorial, în timpul studenţiei, cu o plachetă de versuri pentru copii, „Alarma”, apreciată de critica literară.
În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și la ziarul „Tânărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” .
La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară de limba română și latină, născută Nacu și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
Anul 1968 apare volumul „Numele tău”, cu o prefață de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică, devenind, chiar în anul apariţiei, obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează mănăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dragomirna şi Văratec.
În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială, pe care poetul o onorează, vizitând Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, tot la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soția, mai multe orașe din România, între care Bucureşti Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi.
În 1988 i se acordă „Diploma de Onoare Andersen”, cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii.
Luptă pentru deşteptare conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia
La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale având un rol important în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. De altfel, Grigore Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular aflându-se printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM, în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. A încetat din viață pe data de 18 ianuarie, la două zile după accident, în Spitalul de Urgenţă din Chişinău, în urma unui stop cardiac.
„Marea poezie românească am descoperit-o nu la şcoală, pentru că ea era interzisă, ci din proverbele noastre care nu puteau fi interzise, din cântecele noastre populare pe care le auzeam pe la şezătorile la care mergeam cu soră-mea, din ghicitorile noastre… Basarabia e un copil cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie pusă la locul ei. Locul ei este limba română, istoria românilor, credinţa strămoşească.” (Grigore Vieru)
Irina NASTASIU