Din analiza numărului de persoane cu afecțiuni cronice pentru care se organizează o evidență distinctă la nivelul medicilor de familie, se constată o creștere a cazurilor de diagnostic nou depistate de la 62% în cazul diabetului zaharat tip II, până la 172% în cazul bolilor cronice de rinichi. Printre cauzele acestor afecțiuni se numără obezitatea – care determină creșterea numărului de pacienți cu diabet zaharat tip II, iar diabetul reprezintă principala cauză a bolii cronice de rinichi.
Acestea constituie doar o parte din cele constatate printr-un raport de sinteză al Curții de Conturi a României privind auditul financiar asupra contului de execuție a bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru anul 2015 la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, numărul deceselor înregistrate în anul 2015 a fost de 260.997, cu 6.206 mai multe față de anul 2014, printre cauze enumerându-se următoarele: boli ale aparatului circulator, respectiv 153.849 decese în anul 2015 față de 149.060 decese în anul 2014; tumori, 51.288 decese în anul 2015 față de 50.583 decese în anul 2014; boli ale aparatului respirator, respectiv 14.992 decese în anul 2015 în creștere cu 12% față de anul 2014; boli ale aparatului digestiv, 14.374 decese în anul 2015 în scădere cu 173 față de anul 2014. Astfel, în anul 2015 decesele datorate aparatului circulator au fost în medie de 421/zi, datorate tumorilor în medie de 140/zi, iar cele datorate aparatului digestiv în medie de 39/zi. Reprezentanții Curții de Conturi subliniază că „trebuie avută în vedere promovarea sănătății ce reprezintă un proces prin care persoanele sunt ajutate să-și crească gradul de control asupra propriei sănătăți – pentru a și-o menține sau îmbunătăți – nu este doar o știință, ci arta de a cultiva sănătatea persoanei și comunității prin conștientizarea, motivarea și construirea abilităților necesare care permit adoptarea, schimbarea și menținerea unui stil de viață sănătos, a unor practici favorabile conservării sau recuperării sănătății; domeniul promovării sănătății constă în reducerea poverii prin boli cronice asupra persoanei și societății, obiectiv principal ce subliniază potențialul său superior ce contribuie la reducerea morbidității și mortalității precoce“.
Responsabilii CCR accentuează că promovarea sănătății se realizează prin intervențiile de formare și consolidare a comportamentelor sănătoase la preșcolari și școlari care sunt demonstrate a fi eficace în păstrarea unei bune stări de sănătate pe tot parcursul vieții.
84% din fondul CNAS, alocat pentru diabetici, dializați și bolnavi de cancer
În perioada 2013-2015, din numărul mediu de 12 Programe Naționale de Sănătate, Programul național de diabet zaharat, Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică și Programul național de oncologie au deținut ponderea cea mai mare în totalul plăților efectuate pentru derularea Programelor Naționale de Sănătate, de aproximativ 84%, acest fapt fiind determinat în principal atât de numărul mare al bolnavilor, cât mai ales de valoarea crescută a medicamentelor utilizate în tratamentul specific. În aceeași perioadă, sumele alocate programelor/subprogramelor s-au utilizat pentru asigurarea în spital și în ambulatoriu a unor medicamente și materiale sanitare specifice unor boli 36 cronice cu risc crescut, asigurarea serviciilor de supleere a funcției renale (inclusiv medicamente și materiale sanitare specifice, investigații medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienților hemodializați de la și la domiciliul pacienților, transportul lunar al medicamentelor și materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienților), precum și asigurarea unor servicii medicale paraclinice (dozarea hemoglobinei glicozilate la bolnavii cu diabet zaharat și investigație PET-CT pentru monitorizarea evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice), iar începând cu anul 2014, pentru asigurarea serviciilor prin tratament Gamma Knife 14 și a serviciilor de diagnosticare a leucemiilor acute.
A scăzut numărul consultațiilor în ambulatoriu și de servicii paraclinice decontate de CNAS
În ceea ce privește evoluția numărului de consultații ambulatoriu-clinic, a numărului de servicii medicale paraclinice decontate de CNAS după tipul recomandării respectiv medici de familie și medici specialiști potrivit rapoartelor CNAS în anul 2015, Curtea de Conturi constată că s-a înregistrat „un trend descendent față de anul anterior“, astfel: numărul de consultații în ambulatoriu în 2015 a fost de 17.729 mii, față de 18.216 mii în anul 2014; numărul de servicii medicale paraclinice după tipul recomandării, respectiv medici de familie, decontate de CNAS, a fost de 20.565 mii în anul 2015 față de 34.148 mii recomandări în anul 2014; numărul de servicii medicale paraclinice după tipul recomandării, respectiv medici specialiști, decontate de CNAS, a fost de 11.632 mii în anul 2015 față de 13.510 mii recomandări în anul 2014.
Raportat la populația României (18.871 mii) din anul 2015 rezultă că aproximativ 94% din aceasta a beneficiat în medie de o consultație în ambulatoriu, fiecare persoană beneficiind în medie de cel puțin o recomandare de la medicul de familie pentru un serviciu medical paraclinic. De asemenea, aproximativ 62 % din populația României raportată în 2015 a beneficiat de o recomandare de la un medic specialist pentru un serviciu medical paraclinic.
Geanina NICORESCU
