Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ şi Muzeul de Istorie Roman organizează, până pe 4 octombrie, Expoziţia temporară „Vestigii medievale din Târgul Romanului (punctul La Bibliotecă) – Un atelier meşteşugăresc din vremea lui Alexandru cel Bun”. Tematica expoziţiei se bazează pe obiectele inedite descoperite cu prilejul supravegherii arheologice din anul 2013, de la Biblioteca „George Radu Melidon” din Roman, din zona parcului, dar şi din curtea interioară a clădirii.
Expoziţia îşi propune valorificarea acestor artefacte şi ilustrarea unor aspecte din viaţa cotidiană a Romanului medieval, necesare pentru cunoaşterea trecutului muşatin de către specialişti, dar şi pentru publicul amator, inclusiv cu scopul susţinerii unor lecţii de istorie pentru elevii şcolilor generale şi liceale.
Vitrinele expoziţiei includ artefacte medievale, structurate pe materia primă şi categorii de obiecte: obiecte din lut (căni muşatine, căniţe, oale, castroane, opaiţe, cahle), piese din os şi corn de cerb (plăsele, ace, tuburi de ace), din piatră (cute, un tipar) şi din metal, unde cantitatea şi varietatea este explicabilă: obiecte casnice (cuţite, cârlige, ace de cusut), unelte agricole şi meşteşugăreşti (hârleţ, sapă, burghie), arme (vârfuri de săgeţi, o spadă occidentală fragmentară), piese vestimentare şi de podoabă (catarame, aplice, inele şi cercei) ş.a.
Obiectele expuse au fost descoperite cu prilejul lucrărilor de consolidare a fundaţiei exterioare a bibliotecii „George Radu Melidon” din Roman, când au fost identificate două ateliere meşteşugăreşti din Epoca Medievală, incluzând dovezi arheologice numeroase şi variate: piese din os, piatră, lut şi metal.
Conform planului expus, atelierul avea o formă pătrată ori dreptunghiulară, construit dintr-un schelet cu bârne din lemn şi pereţii din scânduri (s-au păstrat resturi din structura sa), iar acoperişul era în două ape. Intrarea se afla pe latura vestică, sub forma unui gârlici şi avea în preajmă două ţâţâni, un cârlig, un lanţ şi un zăvor.
Între obiectele descoperite se numără fragmente ceramice (oale, opaiţe, căni muşatine, două funduri de vase cu mărci de olar, străchini, castroane, căniţe), catarame din fier, amestecate cu plăsele din lemn, plăsele din corn de cerb şi alte obiecte din oase de animale domestice, vârfuri de săgeţi, dar şi piese de podoabă. Cercetările specialiştilor au scos la iveală faptul că cele două ateliere erau destinate producerii unor obiecte (îndeosebi unelte, pentru întreaga comunitate), cât şi confecţionării cataramelor, pieselor din corn şi a celor de podoabă.
Datarea unui dintre ateliere s-a făcut pe baza celor 6 monede găsite în interiorul său, toate emise în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, atelierul funcţionând din timpul voievodului amintit şi până în momentul în care a fost distrus, în urma unui incendiu, multe dintre piese fiind arse.
Distanţa dintre cele două ateliere meşteşugăreşti este de circa 12m-15m, fapt ce dovedeşte că zona unde se află în prezent biblioteca era în perioada medievală (secolele XV – XVII) centrul vieţii meşteşugăreşti a Romanului, în apropierea Pieţei, Cetăţii Muşatine, Episcopiei şi a principalelor drumuri comerciale.
Irina NASTASIU