Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Sfântului Apostol Andrei – s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturisește în numele apostolilor dumnezeirea Mântuitorului, dar se și leapădă de Hristos, atunci când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor care îl aleg ca apostol pe Matia, în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma. Moare răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 64, pe data de 29 iunie.
„Saule, Saule, de ce mă prigonești?“
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor, participând la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului, i se arată Hristos, într-o lumină orbitoare, mustrându-l: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?“. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare, scriind 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel marchează și sfârșitul perioadei postului, perioadă închinată de fapt cinstirii tuturor celor 12 Sfinți Apostoli, și nu doar Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Astfel, în ziua imediat următoare prăznuirii din 29 iunie a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, adică pe data de 30 iunie, Biserica sărbătorește Soborul tuturor Sfinților Apostoli ai Mântuitorului.
Hram la Schitul Doamna, Văleni
Duminică este și hramul Schitului Doamna, Văleni, fondat în secolul al XVI-lea de soția lui Petru Rareș. Tradiția ne spune însă că în zonă a existat viață monahală cu mult înaintea construirii actualei biserici, în sprijinul acestei ipoteze existând păstrarea în tradiția locală a numelui de Poiana Maicilor de pe Cernegura. Acest lucru este confirmat și de însemnările de pe cărțile liturgice vechi care s-au mai păstrat, ca Evanghelia tipărită la Iași în 1762, cu o însemnare scrisă cu litere chirilice pe mai multe pagini, un Octoih editat la București în 1774 și un Triod apărut la Râmnic în 1784. Actuala biserică se presupune că a fost ridicată între 1788-1790 de Ieromonahul Mitrofan, datarea aproximativă fiind oferită de inscripția de pe crucea de piatră păstrată în altarul bisericii: „Aici odihnește robul ieromonah Mitrofan de care este făcută biserica aceasta, decedat la 6 decembrie 1790“.
Naosul este luminat de o fereastră la sud și alta la nord. Din pridvor se intră în biserică pe o ușă masivă din lemn, într-un canat. Turnul clopotniță, aflat în partea vestică a bisericii, este scund, în formă pătrată în exterior, cu trei ferestre mari și acoperiș în formă de mitră arhierească. Pardoseala este din ciment mozaicat, iar acoperișul în două ape, cu streașină mare este din tablă zincată.
Se pare că Schitul Doamna nu a avut pictură nici în interior, nici în exterior, doar deasupra intrării în pridvor realizându-se recent două medalioane în mozaic cu portretele Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Următoarea inscripție, aflată pe iconostas, oferă precizarea cronologică necesară datării:
„Această sfântă catapeteasmă s-au făcut prin sârguința Cuvioșeniei Sale Kir Kalestru ieromonah și duhovnic al acestui schit, la leat 1802“ (manastiriortodoxe.ro).
Irina NASTASIU