124 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga: „Eu eram închinat tăcerii…”

08/05/2019

Astăzi se împlinesc 124 de ani de la naşterea poetului, dramaturgului şi filosofului Lucian Blaga. Născut pe data de 9 mai 1895, în localitatea Lancrăm, judeţul Alba, în familia unui preot, Lucian Blaga şi-a petrecut copilăria în satul natal. Nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, fiind „mut ca o lebădă“, după cum el însuși se autodefinea într-un vers celebru. De altfel, liniștea a fost o notă definitorie a personalității marelui poet, care mărturisea, în „Hronicul și cântecul vârstelor“: „Se întâmpla uneori să cad în tăceri fără ieșire. N-aveam puterea să le preîntâmpin și odată înființate n-aveam mijloc să le curm. În asemenea clipe, orice salt jucăuș al cuvântului îmi devenea cu neputință. Cuvântul nu mă mai servea… eu eram închinat tăcerii. Așa sunt eu, un om cu oareșicari liniști înlăuntru. Dar liniștile trec, și începe iarăși cuvântul, și după cuvânt vin din nou liniștile… “

A urmat clasele primare la Sebeş, la şcoala primară germană (1902-1906), absolvind apoi cursurile Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov (1906 – 1914).

După terminarea liceului, a urmat Facultatea de Teologie din Sibiu, absolvită în 1917. A luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Și-a continuat studiile universitare la Viena, unde a urmat Facultatea de Filosofie, obţinând, în 1920, titlul de doctor în filosofie cu teza „Kultur und Erkenntnis” („Cultură şi cunoaştere”). După terminarea studiilor, s-a stabilit la Cluj. În anul 1916, în timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă expresionismul.

A fost membru fondator al revistei „Gândirea”, apărută în 1921, unde a publicat mare parte din operele sale. Între 1943 – 1944 a editat, la Sibiu, revista „Saeculum”.

Între volumele sale de versuri se numără: „În marea trecere” (1924), „Lauda somnului” (1929), „La cumpăna apelor” (1933), „La curțile dorului” (1938), „Nebănuitele trepte” (1943). Publică și piese de teatru: „Tulburarea apelor” (1923), „Daria” (1925), „Fapta” (1925), „Învierea” (1925), „Meșterul Manole” (1927), „Cruciada copiilor” (1930), „Avram Iancu” (1934) etc.

Lucian Blaga este şi autorul unor importante eseuri și studii filosofice, remarcabile fiind „Filosofia stilului” (1924), „Fețele unui veac” (1925), „Daimonion” (1930), „Despre personanță” (1935), dar mai cu seamă „Trilogia cunoașterii” (1931-1934); „Trilogia culturii” (1936-1937); „Trilogia valorilor” (1939-1942) și „Trilogia cosmogonică” (1940-1948).

„Secolul XX va fi socotit al lui Blaga…”

Intră în diplomație în anul 1926, ocupând succesiv posturi de ataşat cultural la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. A fost atașat și consilier de presă la Varșovia, Praga, Berna (1926 – 1936) și Viena (1936 – 1937,) subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1937 – 1938) și ministru plenipotențiar al României în Portugalia (1938 – 1939).

La 28 mai 1936, a fost ales membru titular al Academiei Române, fiind repus în drepturi la 3 iulie 1990. A fost numit profesor la Catedra de Filosofia Culturii, la Universitatea din Cluj-Napoca (1938). Din 1951 a fost numit bibliotecar-șef la Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj, al cărei director adjunct a devenit în 1954.

În această perioadă, pentru că nu îi mai sunt publicate volumele, preferă să se ocupe de traduceri. Finalizează traducerea piesei „Faust” de Goethe, iar în 1958 apare primul volum din „Opere” de G. E. Lessing, în traducerea lui Lucian Blaga. A tradus poeți germani, clasici și moderni. Poeziile scrise acum vor fi publicate postum.

Lucian Blaga a murit pe data de 6 mai 1961, la Cluj-Napoca, fiind înmormântat în cimitirul din satul natal, Lancrăm.

„Secolul al XIX-lea este al lui Eminescu. Ni se pare potrivit să spunem că secolul XX va fi socotit al lui Blaga (…). Nu cunoaştem, nici dincolo de graniţele culturii româneşti, un creator modern care să fie deopotrivă mare în trei ramuri de creaţie: poezie, dramă, filosofie.” (Constantin Noica)

Irina NASTASIU