1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului Mănăstirea Bisericani îşi serbează astăzi cele două hramuri: Acoperământul Maicii Domnului şi Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani

În fiecare an, la 1 octombrie, creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, în amintirea unei minuni întâmplate în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, pe timpul împăratului Leon Înţeleptul (886—911), când Sfânta Fecioară s-a arătat, în toată mărirea ei cerească, Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos, ca ocrotitoare şi mijlocitoare a creştinilor. Se spune că în ziua de 1 octombrie a anului 911, în timpul unei privegheri de toată noaptea în Biserica Panaghia din Vlaherne, pe la ora 4 dimineaţa, Sfântul Andrei şi ucenicul său Epifanie au văzut-o pe Maica Domnului intrând în biserică, însoţită de Sfinţii Ioan Botezătorul şi Ioan Evanghelistul, precum şi de alţi sfinţi. Cu faţa brăzdată de lacrimi, Maica Domnului a ajuns în mijlocul bisericii şi a îngenuncheat, rămânând vreme îndelungată la rugăciune. După ce s-a ridicat, şi-a scos acoperământul pe care l-a ridicat deasupra capului ei, aşa încât să îi acopere pe toţi cei prezenţi în biserică. În acea vreme, Constantinopolul era amenințat de primejdia unei invazii (posibil invazia rușilor kieveni din 907 sau 911), însă după arătarea Maicii Domnului, primejdia a fost îndepărtată, iar orașul a fost cruțat de suferință și de vărsarea de sânge. Cinstirea Sfântului Acoperământ s-a dezvoltat mai mult în Biserica Ortodoxă Rusă, încă din secolul al XII-lea, de atunci extinzându-se în aproape toate Bisericile Ortodoxe. Grădina Maicii Domnului Mănăstirea Bisericani îşi serbează astăzi cele două hramuri: Acoperământul Maicii Domnului şi Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani. Sute de credincioşi sunt aşteptaţi, alături de slujitorii bisericii, la tradiţionalul pelerinaj către peştera Cuviosului Chiriac, acolo unde vestitul pustnic s-a nevoit în condiţii aspre, timp de 60 de ani. Tot astăzi, vor fi scoase spre închinarea credincioșilor moaștele Sfinţilor Iosif și Chiriac, aflate la Bisericani. La mijlocul veacului al XV-lea, un călugăr român pe nume Iosif, care se nevoise în peşterile din Valea Iordanului, şi-a luat ucenicii şi s-a întors în locurile natale, retrăgându-se pe Muntele Bisericanilor din judeţul Neamţ, unde a ridicat un schit. În 1498, biserica a fost jefuită şi incendiată de turci, iar Iosif împreună cu cei nouă călugări a vrut să plece la Muntele Athos, cunoscut drept „Grădina Maicii Domnului”. Cei zece monahi n-au apucat a face mulţi paşi, că au fost opriţi de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a coborât plină de lumină din crengile unui stejar şi le-a spus: „Rămâneţi pe loc, căci şi aici este Grădina Mea”. Călugării au găsit apoi, în scorbura stejarului, o icoană a Maicii Domnului, păstrată până astăzi. În anul 1998, pe locul respectiv s-a construit un paraclis cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, cuprinzând şi trunchiul stejarului cu icoana. Paraclisul a fost sfinţit în data de 3 octombrie 1999, când s-au împlinit 500 de ani de la întâmplarea minunată.

Irina NASTASIU