Judecătorii pietreni au decis să continue protestul început în data de 12 septembrie 2016, ca modalitate de susținere a Memorandumului privind justiția.
Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Piatra Neamț s-a reunit în data de 26 septembrie și a stabilit să continue protestul prin care magistrații intră doar în ședințe pentru soluționarea cauzelor urgente. Într-un comunicat de presă, președintele instanței precizează că în data de 3 octombrie 2016 se va face o reevaluare a situației și se va decide asupra oportunității încetării sau continuării protestului, în forma inițială sau în altă formă, în cadrul unei noi adunări generale a judecătorilor. Până luni, 3 octombrie, judecătorii vor soluționa doar cauzele cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive, cele de competența judecătorului de drepturi și libertăți, cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical și cererile având ca obiect prelungire drept circulație – în penal, iar în materie civilă se vor soluționa doar cererile de emitere a ordinelor de protecție, cererile de suspendare provizorie a executării silite, ordonanțele președințiale cu minori, cauzele urgente cu minori.
Judecătorii de la Tribunalul Neamț sunt în protest până astăzi, forma aleasă fiind purtarea unei banderole la robă, iar în cadrul adunării generale se va lua o decizie privind evoluția protestului.
Judecătorii pietreni s-au reunit în adunarea generală exact în aceeași zi în care la București problemele din Memorandumul privind justiția au intrat în discuția membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a reprezentanților curților de apel și ai parchetelor de pe lângă acestea, cu reprezentanții tuturor asociațiilor profesionale ale magistraților care au promovat și susținut memorandumul, cu ministrul justiției, dar și cu ministrul muncii. Iar aceste discuții se poartă într-un moment când bugetul justiției pe 2017 este în faza de concepere.
Concluziile dezbaterilor de la CSM
Potrivit minutei publicate de CSM, concluziile dezbaterilor sunt structurate pe mai multe puncte:
„1) Ceea ce-și dorește sistemul este o salarizare separată și unitară. Guvernul va trebui să își asume problema inechităților salariale și să vină cu o soluție asumată. Este necesar un sistem predictibil și unitar de salarizare, cu legi foarte bine făcute și valabile în timp, până acum legislația fiind incoerentă și nepredictibilă. Ordonatorul de credite trebuie să fie unic pentru sistemul judiciar.
Trebuie făcuți pași concreți de preluare a bugetului de la Ministerul Justiției, inclusiv prin prevederea în lege a modalității de construcție a bugetului sistemului judiciar.
Este necesară adoptarea unui act normativ, dar nu de prorogare a dispoziției privind preluarea bugetului, ci un act normativ de asumare etapizată a trecerii bugetului la ICCJ, care să prevadă termene și soluții concrete (de exemplu, prin Memorandum).
ICCJ are îngrijorări reale referitoare la utilitatea pentru sistem a preluării bugetului instanțelor de către instanța supremă.
2) sesizarea unei instanțe, adresată CSM, pentru ca acesta să solicite Parlamentului să nu aprobe OUG nr. 43/2016 ori Guvernului să emită o ordonanță de urgență pentru înlăturarea inechităților salariale din sistemul justiției, inclusiv să țină cont de hotărârile judecătorești pronunțate în materie de drepturi salariale ale magistraților; CSM și asociațiile profesionale ale magistraților vor participa la ședințele comisiilor Parlamentului, în procedura de aprobare a celor două ordonanțe de urgență ale Guvernului privind salarizarea.
3) sesizarea unei instanțe, adresată CSM, pentru ca acesta să solicite Avocatului Poporului să inițieze controlul de constituționalitate asupra OUG nr. 43/2016;
Chestiunea sesizării Avocatului Poporului urmează a fi analizată la nivelul CSM.
4) solicitarea unei instanțe, adresată CSM, referitoare la îmbunătățirea/înlăturarea programului STATIS privind eficiența activității instanțelor; S-a apreciat că se impune menținerea aplicației, dar este necesară îmbunătățirea sa. Domnul judecător Horațius Dumbravă a învederat că, prin folosirea aplicației în anul 2015, procentul de hotărâri neredactate a scăzut cu 30%. În prezent, indicatorii de eficiență au scăzut la nivel de judecător.
5) solicitările din cuprinsul Memorandumului pentru justiție;
Ministrul justiției a arătat că Ministerul Justiției va analiza conținutul Memorandumului și își va asuma acele aspecte care sunt valide și recurente.
În ce privește infrastructura, este necesară rigoare, vor trebui renovate doar acele sedii ale instanțelor cu privire la care există certitudinea că nu se vor desființa. De asemenea, va trebui să se aibă în vedere că este necesar ca sediile să fie adaptate ca dimensiune nevoilor reale ale instanțelor, nefiind acceptabil să se facă cheltuieli nejustificate.
Referitor la camerele de consiliu, s-a subliniat că în cele mai multe instanțe nu este posibilă amenajarea acestora. S-a luat în discuție necesitatea abrogării dispoziției, dar autorii Codului de procedură civilă susțin că ele fac parte din filozofia codului. În acest context, soluția ar fi să nu se proroge pur și simplu intrarea în vigoare, ci să se adopte un act normativ de aplicare etapizată, la instanțe pilot.
Președintele CSM a învederat că această instituție a transmis MJ care sunt standardele de implementare a dispozițiilor privind camerele de consiliu.
Domnul judecător Norel Popescu a observat că MJ a renunțat la un program comun de dezvoltare a infrastructurii cu CSM și Compania Națională de Investiții din 2014.
Ministrul justiției a arătat că a semnat memorandumuri cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru renovarea sediilor unor instanțe, nu a renunțat la programul comun.
Domnul judecător Horațius Dumbravă a arătat că Memorandumul a fost modificat în 2016, urmând să se încheie protocoale. Soluția referitoare la camerele de consiliu este un program etapizat, controlat de intrare în vigoare.
În ceea ce privește O.U.G. nr. 43/2016, acesta este total incoerent și impredictibil. Această abordare generează posibilitatea ca orice Guvern pe viitor, invocând eventuale greșeli, să aleagă să nu respecte anumite hotărâri judecătorești, ceea ce este inacceptabil și generează conflictul dintre puterile statului.
UNJR a propus amânarea discutării Memorandumului, pentru ca MJ să transmită CSM poziția sa cu privire la problemele din Memorandum. (semnează președinte, judecător Mircea Aron)“.
Cristina IORDACHE