* Comisarul şef Mihai Archip declară că noua instituţie va avea mijloace mai eficiente de combatere a marii evaziuni fiscale
Comisarii nemţeni care vor să intre în structura noii Direcţii Antifraudă Fiscală vor trece mai întîi printr-un examen structurat în patru părţi. Mai întîi vor depune un dosar cu documentele obişnuite pentru înscriere, care cuprinde, printre altele, o adeverinţă privind starea de sănătate şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu a colaborat cu poliţia politică de dinaninte de 1989, urmând ca examenul propriu-zis să se deruleze după ce comisia va selecta dosarele participanţilor. Concursul cuprinde o testare scrisă tip grilă de natură a stabili nivelul cunoştinţelor profesionale şi un interviu prin care se vor testa abilităţile impuse de funcţie, aptitudinile şi cunoştinţele profesionale ale candidaţilor. Ultima probă va fi evaluarea psihologică şi de integritate ce va fi realizată de psihologi atestaţi pe specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Această evaluare psihologică este firească, nu trebuie să sperie pe nimeni”, declară Mihai Archip, şeful Gărzii Financiare Neamţ. „Noi, comisarii, trecem printr-o asemenea evaluare o dată la cinci ani, cu psihologi ai ministerului de interne, este o evaluare standard prin care funcţionarii publici trec periodic. Rămâne de văzut dacă se va dori analizarea altor aspecte decât erau vizate în mod obişnuit, poate cei care ar dori să vină din afara sistemului să aibă emoţii. Însă, noi, din sistem, comisarii de gardă financiară sau inspectori financiari trecem periodic prin astfel de testări. Este firesc ca, la accesul într-o instituţie nouă, de o asemenea anvergură ca Direcţia Naţională Antifraudă Fiscală, să existe o exigenţă asupra personalului care va desfăşura activitatea, dar eu cred că nimeni nu are motive de îngrijorare”.
Inspectori antifraud în colaborare cu procurorul
Anvergura instituţiei ce ar urma să funcţioneze de la 1 noiembrie este dată de scopul declarat şi atribuţiile pe care guvernanţii le doresc de la acest organism. Este vorba despre combaterea marii evaziuni fiscale şi spălarea banilor. Cu alte cuvinte, se doreşte înfiinţarea unui mecanism care să vină de hac celor care dau găuri de miliarde la buget, cu off-shoruri în paradisuri fiscale, dacă mai există, nu micului evazionist abia îşi mai asigură supravieţuirea familiei din afacerea lui. Este un obiectiv important, care pentru a fi atins va fi necesar ca activitatea să fie bine organizată, iar cei trimişi la luptă să fie profesionişti. Combaterea evaziunii fiscale este un obiectiv mai vechi, pe care s-a marjat şi până acum, poate cu alte mijloace. „Din cele declarate până acum, se întrevede faptul că viitorii inspectori Antifraudă vor avea competenţe distincte şi bine stabilite în ce priveşte instrumentarea probelor viitoarelor anchete. Cu alte cuvinte, vor fi inspectori specializaţi în a structura documentele necesare ca probe în dovedirea evaziunii, pentru că o concluzie de evaziune fiscală se poate pune într-o analiză de context financiar-contabil, nu constatând, de pildă, doar că un agent economic nu a înregistrat toate operaţiunile în contabilitate”, explică Mihai Archip, comisar în Garda Financiară chiar din 1991, de la înfiinţare. „Până acum, estimarea prejudiciului se putea face şi în lipsa documentelor fiscale ale unei societăţi comerciale, de exemplu, raportat la marja de profit din domeniul respectiv de activitate şi pe baza taxelor aferente. Însă, chiar şi prin estimare, se ajungea la valori ale prejudiciului uneori exagerate, care ajungeau eventual la instanţă să fie verificate printr-o expertiză contabilă. Or, acum vor fi inspectori Antifraudă care vor colabora direct cu procurorul şi vor întocmi aceste expertize tehnico-ştiinţifice ce vor avea valoare de probă în dosarul respectivei anchete. Cu aceasta, şi prejudiciile vor fi estimate mai aproape de realitate, iar recuperarea banilor la bugete – un alt aspect important al combaterii evaziunii, pentru că nu-i suficient să constaţi infracţiunea, mai e nevoie şi de finalitatea demersului – se va putea face mult mai eficient”.
Reglementările pentru iminenta înfiinţare a Direcţiei Antifraudă urmează să fie adoptate, ele fiind în dezbatere publică în acest moment. Ce se ştie, generic, în acest moment, este că direcţia va fi structurată în teritoriu pe regiuni, sediul regionalei pe Moldova fiind stabilit la Suceava. Iar cât priveşte numărul de posturi dorit a se înfiinţa, undeva în jurul a 2.000, este mai mult decât suficient pentru actuala schemă de personal a Gărzii Financiare, care are pe hârtie 1.200 de posturi, din care vreo 800 sunt efectiv ocupate, aşa încât şi cei disponibilizaţi de la ANAF ar putea avea o şansă.
Cristina IORDACHE