„Sperăm într-un buget care să ne permită realizarea investiţiilor propuse”, declară primarul Ioan Tănăselea
Rep.: Aţi avansat de pe postul de viceprimar pe cel de primar. Acum, plecaţi la drum cu propriul buget local, stabilit pe un an întreg, nu doar cu un „căpeţel”, cum s-a întâmplat anul trecut.
Ioan Tănăselea: Schimbarea produsă la alegerile din vara trecută implică responsabilităţi mai mari faţă de toţi cei 4000 de locuitori ai comunei Urecheni. Din nefericire, trecem printr-o perioadă foarte grea, generată de criza care nu ne-a ocolit nici pe noi. La nivel local, problemele sunt multiple. Cât despre bugetul pentru acest an, prea multe nu am a vă spune, încă nu am primit cifrele de la Ministerul Finanţelor. Sperăm într-un buget care să ne permită realizarea investiţilor propuse pentru acest an.
Rep.: Nu discutăm pe cifre, ci vă rog să ne vorbiţi despre programul investiţional, cu obiectivele concrete pentru anul în curs.
I.T.: Ca primă investiţie pentru acest an, ne-am propus refacerea izolaţiei la Şcoala Ingăreşti şi schimbarea acoperişului. Este o investiţie prioritară, acoperişul fiind din azbociment, material care este interzis, conform normelor europene. Mai ales că-i vorba de o unitate de învăţământ. În toate şcolile avem sisteme de încălzire centrală, sunt lemne de foc pentru sezonul rece şi s-a făcut verificarea tuturor centralelor termice.
Rep.: Cu siguranţă, mai aveţi în portofoliu şi alte investiţii.
I.T.: Atenţia noastră este îndreptată spre mai multe proiecte. Fără a afecta bugetul local, deja avem întocmit un proiect pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Documentaţia a fost depusă la Consiliul Judeţean Neamţ. Profit şi de această ocazie pentru a-i mulţumi domnului preşedinte Culiţă Tărâţă pentru sprijinul acordat la finele anului trecut, în asfaltarea celor 2,2 km de drum judeţean. În proiectul de acum este vorba de asfaltarea a 2,4 km de drum sătesc, în zona bisericii vechi. Sprerăm şi acum în susţinerea domnului preşedinte Culiţă Tărâţă în privinţa finanţării proiectului de asfaltare a acestui drum.
Rep.: Vă mai rămân drumuri neasfaltate în comuna Urecheni?
I.T.: Ne mai rămân vreo 8 km de drumuri comunale. Noi le avem prinse într-un proiect. Am constatat că este mai avantajos să le fragmentăm, e mai uşor să primeşti finanţare pentru o investiţie de valoare mai mică. Anual, asfaltăm pe porţiuni mai mici, în jur de 2 km de drumuri comunale şi săteşti. Toţi primarii vor să asfalteze drumuri şi e bine să facem în aşa fel încât fiecare să primim câte ceva.
Rep.: Alimentarea cu apă e rezolvată. Fie şi numai parţial. Câţi oameni au apă curentă în gospodărie?
I.T.: Investiţia de la aducţiunea alimentarea cu apă potabilă a fost terminată, s-au făcut şi branşamente către gospodăriile populaţiei. Deja avem în jur de 330 de abonaţi, sperăm ca, până la finele acestui an, să mai putem branşa încă alte câteva sute de familii.
Rep.: Pe când şi sistem de canalizare a apelor uzate?
I.T.: Normal, înfiinţarea sistemului de canalizare este în atenţia noastră. După ce Compania Apa Serv va prelua reţeaua de alimentare cu apă de la Urecheni, se va ocupa şi de proiectul privind sistemul de canalizare şi de epurare a apelor menajere. Sperăm să fie un proiect comun cu Primăria Păstrăveni, poate şi Primăria Petricani. Toate proiectele care se vor depune de acum înainte vor fi proiecte de interes zonal, care vor fi incluse în programul investiţional al Companiei Apa Serv. Noi avem un proiect de canalizare, dar este foarte greu să obţinem singuri finanţare, valoarea investiţiei fiind foarte mare, în jur de 1,5 milioane euro.
Rep.: Imediat ce aţi fost învestit primar, problematica socială vi se părea cea mai apăsătoare. Era şi perioada în care se modificase legislaţia din acest domeniu, venise cu multe restrângeri de drepturi şi, în plus, nici nu se alocau banii necesari. Chiar şi mai puţini, după ultimele „ajustări”. I-aţi dat de capăt până la urmă?
I.T.: Foarte greu. Dar cetăţenii trebuie să înţeleagă că trebuie să se supună legii. Pe bună dreptate, oamenii s-au supărat că au fost tăiaţi de pe listele cu ajutoarele sociale şi cu banii pentru încălzirea locuinţelor. Consider că unele prevederi ale Legii 416/2001 sunt exagerate, ca să nu zic aberante. Pentru un om care trăieşte la ţară, dacă deţine 2000 m.p. de teren intravilan, asta nu-i o avere pentru el. Numai pentru atât, nu ar trebuie să fie scos de la ajutorul social. Poate că legislaţia va fi reanalizată şi se vor lua alte măsuri. În anii 2010-2011, avem 700-800 de dosare pentru ajutoarele de încălzire, iar acum sunt numai 150.
Rep.: Am străbătut comuna, am observat că a căzut zăpadă din abundenţă în toate satele. Drumurile sunt negre. Cum v-aţi descurcat cu deszăpezirea lor?
I.T.: Mai mult de 48 de ore nu am avut izolat nici un drum sau uliţă din comuna Urecheni. De câte ori a fost cazul am intervenit imediat, cu utilajele din dotarea primăriei. Ne-au ajutat şi beneficiarii de ajutor social.
Rep.: Vorbeaţi de un bazin agricol bun, existent la nivelul comunei Urecheni. Cum se folosec oamenii de această bogăţie naturală?
I.T.: E îmbucurător faptul că, de la un an la altul, cresc suprafeţele lucrate în sistem asociativ. Se dezvoltă exploataţiile agricole, iar oamenii au, astfel, posibilitatea să achiziţioneze utilaje agricole performante, necesare pentru lucrările de înfiinţare a culturilor agricole, de întreţinere şi de recoltare a lor.
Rep.: Paşi importanţi se fac şi în privinţa procesării produselor agricole. Şi nu numai.
I.T.: Avem mai multe mori de cereale. Deşi mulţi cetăţeni încă mai preferă să vândă recolta la marginea tarlalei, ca să scape de cheltuielile cu depozitarea. Avem şi fabrica de procesarea laptelui, Lacta Han Urecheni, o unitate performantă, are produse de calitate, dovadă că se vând şi în supermarketuri. În comună sunt vreo 5-6 firme de construcţii, care au câte 15 angajaţi, constructori de bună calitate. Au început să vină şi dintre cei care lucrează în străinătate, să înfinţeze societăţi de construcţii, nu doar să-şi construiască propriile case.
