La noi, zvonul luat aici în discuție a ajuns prin intermediul corespondentului de la Bruxelles al ziarului „Adevărul“, dl Cristian Unteanu, iar analiza sa merită luată în considerare, pentru că, dacă se adeverește, va produce, e-adevărat, atât o reconfigurare a spațiului global, cât și a celui european. Este vorba despre posibilitatea ca actualul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, să devină, în viitorul apropiat, secretar general al Organizației Națiunilor Unite. În acest moment, deși creștin-democrații germani sunt într-o vizibilă scădere de popularitate pe fondul crizei refugiaților, cancelarul Germaniei continuă ca, în plan internațional, să joace rolul de reprezentant al principalului motor european, dar și pe acela de politician a cărui influență contează din capătul vestului (SUA), până în cel al estului (China). Există, deci, premise pentru ca un asemenea zvon să devină realitate, ceea ce, într-adevăr, ar putea recalibra atât politica mondială, cât și pe cea europeană.
Fondată după conferințele de pace de la Paris din 1919-1920, Societatea Națiunilor, strămoșul ONU, a fost mai întâi o proiecție a idealismului ca paradigmă dominantă în spațiul relațiilor politice internaționale. Abia după cel de-al doilea război mondial, devenită ONU, această proiecție a prins contur cu adevărat, existând, în istoria sa postbelică, și momente în care deciziile sale au fost capitale, dar și perioade în care s-a retras în umbra istoriei. Spre exemplu, în contextul actualelor crize europene, nord-africane ori din Orientul Apropia și Mijlociu, organizația nu este într-atât de vizibilă. Mult mai vizibile par a fi, pe de altă parte, mecanismele decizionale ale UE și, respectiv, NATO. Cu toate acestea, nu doar simbolic, ci și din perspectiva dreptului internațional, ONU este organizația care contează și ale cărei decidenți pot să pună punctul pe i în politica internațională. Dar, ca să facă acest lucru, organizația are nevoie de un secretar general a cărui structură de personalitate să includă capacitatea de a negocia cu toate părțile vizate de negocierile din spațiul global. Iar pentru aceasta este nevoie, înainte de toate, de credibilitate. În mod indeniabil, în ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților, Angela Merkel deține un capital negativ, fiind, poate, cu mult mai vizibilă decât decidenții de la Bruxelles în acest joc încă incontrolabil. Excesul de vizibilitate e cauzat, în mod evident, de statutul de prim motor european al Germaniei. Pe de altă parte, însă, Angela Merkel e un lider care contează dincolo de Europa, un lider care acoperă, pe palierul credibilității, așa cum am specificat deja, palierul est-vest. Din acest punct de vedere, posibilitatea ca actualul cancelar al Germaniei să devină secretar general al ONU ar însemna și o situare pragmatică a organizației, care are nevoie de un lider ce-și poate impune forța argumentelor la masa hotărârilor luate de marile puteri. De confirmarea acestui zvon este legată, însă, și evoluția pe mai departe a proiectului european. În condițiile în care acesta din urmă pare a se îndrepta, tot mai vizibil, în direcție unei Europe în două trepte, viitorul cancelar german va trebui să-și asume un rol pe care, până în prezent, Angela Merkel l-a gestionat într-o manieră echilibrată. Va fi continuat acest tip de politică sau am putea asista la răsturnări spectaculoase de situație? Centralitatea europeană pe care ar putea să o aducă, la nivelul ONU, Angela Merkel, va însemna o mai directă implicare a acestei organizații în crizele care provoacă stabilitatea Uniunii Europene? Sunt, iată, doar două dintre întrebările pe care zvonul în discuție le aduce în arena situărilor strategice. În fapt, politica internațională nu diferă prea mult de politica internă a statelor, câtă vreme și într-un caz, și în celălalt ea se creionează în funcție de personalitatea liderilor. La momentul prezent, și din perspectiva UE, și din aceea a ONU, actualul cancelar Germaniei rămâne un lider demn de luat în considerare, indiferent dacă acest zvon se va confirma sau va fi infirmat de viitorul apropiat.
Dan MISĂILĂ
