Caravana “Zece proiecte de succes” a poposit şi în comuna Tarcău, pentru a vizita Centrul de informare promovare turistică realizat cu bani europeni. Ca o gazdă atentă şi foarte primitoare, primarul Iulian Găină şi-a întâmpinat oaspeţii cu pâine şi sare, după străbuna tradiţie românească. După care i-a predat ştafeta viceprimarului Mircea Valeriu Nistor, cel care s-a ocupat îndeaproape de implementarea acestui proiect european, materializat într-un centru de informare turistică de toată frumuseţea şi, mai ales, util: “Ne bucurăm că am fost şi noi trecuţi pe lista cu proiectele de succes. Cu siguranţă, după ce veţi vizita centrul nostru de informare turistică, veţi fi constatat, fără dar şi poate, că este într-adevăr un proiect de succes.” După care a schimbat rapid “macazul”. A observat că la “bordul” caravanei se află şi oameni străni de judeţul Neamţ, nu doar întreprinzători nemţeni interesaţi de accesarea fondurilor europene. Iată cine le-au fost musafirii “străini”: Cătălin Galan, prorectorul Universităţi “Bioterra”, Gheorghe Mogoş, de la Asociaţia Fermierilor Producători din România, Alisa Boghiţoiu de la Federaţia Agricultorilor “Fermierul” din România, Dumitru Chelaru primarul comunei Pomârla-Botoşani şi reprezentant al GAL “Codri Herţei”.
* Tarcău: Cea mai mare comună din Neamţ, a doua din România, ca suprafaţă
Mircea Valeriu Nistor a făcut prezentarea de rigoare: “Tarcău este cea mai mare comună din judeţul Neamţ şi a doua din România ca suprafaţă. Are peste 40.000 ha, din care peste 35.00 ha sunt ocupate de pădure. Este o zonă foarte ozonată, fiind a doua din România ca zonă ozonată. Potenţialul turistic al zonei este imens şi trebuie valorificat aşa cum trebuie. Primăria Tarcău a accesat două proiecte cu finanţare europeană. Vorbim de acesta, prin PNDR, prin care s-a realizat centrul de informare turistică. Al doilea proiect vizezează promovarea turismului, fondurile fiind alocate prin Programul Operaţional Regional de Dezvoltare a Resurselor Turistice. Vedeţi aici toate materialele de promovare. Am încercat să punem în valoare tot ce are mai frumos zona Tarcăului. De fapt, proiectul de acum vizează zona omogenă Tarcău-Hangu-Ceahlău. Marea nostră dorinţă este ca banii europeni investiţi în acest proiect să aibă finalitatea scontată, să fie cunoscute frumuseţile Tarcăului. Echipa cu care am lucrat este una foarte bună şi care, în contnuare, va face tot posbilul ca aceşti bani europeni să atragă alţi bani de investiţii turistice. Un proiect de succes se face cu oameni de succes!
Cei care vin să vadă frumuseţile Tarcăului, să se reîntoarcă aici, să investeasă în pensiuni, să dezvolte servicii turistice conexe de toate genurile.”
A urmat o sumedenie de întrebări…
*Turismul de calitate, cu infrastructură bună se face!
Nu întâmplător, Centrul de informare şi promovare turistică de la Tarcău a fost inclus pe lista celor 10 proiecte nemţene de succes. Chiar merită acest statut. Până să se ajungă aici, numai primarul Iulian Grăină ştie câte a avut de pătimit. Nici nu mai vrea să-şi amintească. A mers pe deviza “Orice început are şi un sfârşit”…”A fost o reală oportunitate, la momentul când am accesat acest fond european. Pe parcurs au apărut foarte multe probleme, de care nu vreau să le reamintesc. Să ajungi până colo, încât să ai nevoie de o semnătură a primului ministru, a vicepriministrului sau a ministrului pentru a putea funcţiona o clădire la care trebuia să-i dăm utilitatea pentru care a fost construită. Cu greu am realizat investiţia, asta după trei ani de chin, cu mult stres. Acum suntem foarte mulţumiţi întrucât i-am dat menirea pentru care au fost alocaţi banii europeni. Dar nu este de ajuns. Mulţumirea mea de acum începe să se “spargă”, să se stingă, când mă gândesc la câte ne mai trebuiesc. Pentru a dezvolta turismul avem nevoie de infrastructură.”
Mai cu seamă infrastructură rutieră, care este şi la Tarcău ca vai de ea. Ca peste tot de altfel. La asta se referea primarul Iulian Grăină. În plus, am vrut să aflăm ce-a mai rămas din drumul asfaltat cu bani europeni, un milion de euro alocaţi prin SAPARD: “Infrastructura rutieră îmi lipseşte. Şi nu numai mie, ci multora din ţara asta. Din drumul asflatat prin SAPARD n-a mai rămas nimic, decât gropi pe care am reuşit să le mai “nivelăm”, să le “ascundem” cumva. Este ceva temporar, nu de durată. Nu s-a luat în calcul faptul că, în zona de munte, alternativa îngheţ- dezgheţ este destul de frecventă, cu variaţii mari de temperaturi de la plus la minus. Condiţii în care drumurile se degradează mai repede.”
Ca să nu mai vorbim de tonaj, cu mult peste limitele admise…Moment în care primarul Iulian Găină a intervenit imediat: “Este ceva îngrozitor. Drumul este calculat la 7,5 tone pe osie. Niciodată nu veţi găsi vreo maşină care să aibă numai dublu faţă de limita normană. De la triplu în sus. Fapt ce nu-l putem stabili cu exactitate, pentru că nu avem un cântar autorizat, nu avem oameni specializaţi. Un astfel de cântar costă vreo 50.000 euro, plus autorizaţiile, plus alte şi alte lucruri care costă mulţi bani…”
În abodarea viitoarelor proiecte pe bani europeni, primarul Iulian Găină are gânduri măreţe. Nu vrea să le desconsprire acum, ci la momentul oportun. Asta pentru că merge pe mai multe variante. Va vedea care va fi varianta finală, cea câştigătoare.
Tina CONDREA
