Voluntarii „Acţiunii 2012” au comemorat pierderea Basarabiei de către România
Sâmbătă seara, tinerii voluntari ai filialei “Acţiunea 2012” Piatra-Neamţ au organizat, la turnul lui Ştefan, o acţiune de comemorare a pierderii Basarabiei de către România, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Alături de liceenii care au umplut platoul Curţii Domneşti, pietreni de toate vârstele, alături de copii sau nepoţi, au participat la momentul lansării celor 40 de lampioane tricolore, care au umplut văzduhul de luminile bucuriei şi speranţei în redobândirea unităţii naţionale.
Ştefan Staicu, sufletul acestei manifestări, este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” şi voluntar în cadrul filialei Neamţ a „Acţiunii 2012”, o coaliţie de ONG-uri care militează pentru unirea Basarabiei cu Patria-Mamă.
„Este a doua acţiune pe care o organizăm anul acesta la Piatra-Neamţ, prima fiind dedicată împlinirii a 96 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Am lansat, la ora 21.00, 40 de lampioane tricolore, pentru a comemora tragicul eveniment al ruperii Basarabiei de România, de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Au participat oameni de toate vârstele, în număr mare, ceea ce ne bucură foarte mult şi ne arată faptul că lumea este sensibilă la acţiunile noastre”, ne-a spus Ştefan Staicu.
Unirea Basarabiei cu România, votată de Sfatul Ţării de la Chişinău la 27 martie 1918, a fost anulată de evoluţiile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Basarabia a fost ruptă de Regatul României iniţial prin acordul dintre Hitler şi Stalin de la 23 august 1939, acord semnat la Moscova de miniştrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov. Ofensiva nazistă împotriva Uniunii Sovietice în 1941 a permis ulterior României conduse de mareşalul Ion Antonescu să recapete pentru scurt timp teritoriul dintre Prut şi Nistru. Cu toate acestea, contraofensiva sovietică din 1944 a dus atât la ocuparea Chişinăului, cât şi a Bucureştiului, tratatele de la Paris, din 1947, confirmând şi cedarea Basarabiei împreună cu Bucovina de Nord, precum şi plasarea României în sfera de influenţă comunistă.
Anul trecut, voluntari din întreaga ţară ai asociaţiei „Acţiunea 2012” au strâns 100.000 de semnături, în vederea unirii Basarabiei cu România.
Unire în cuget şi-n simţiri
Platforma Unionistă „Acțiunea 2012” militează pentru realizarea obiectivului generațiilor trecute, prezente și viitoare, de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat.
Între argumentele aduse în sprijinul realizării unirii, se numără faptul că nu există o limbă moldovenească distinctă de cea română şi nici măcar un dialect moldovenesc separat.
„Într-adevăr, având cea mai mare arie de răspândire dintre toate dialectele romaneşti, în dialectul dacoromân – vorbit de toţi românii autohtoni în spaţiul carpato-danubiano-pontic – există câteva variante locale, denumite de lingvişti graiuri sau, mai rar, subdialecte. Aceste graiuri, dintre care unul este recunoscut ca fiind cel moldovenesc, sunt însă doar vag diferite, comportând mici elemente distincte de accent, pronunţie şi uneori un anumit bagaj de regionalisme. Astfel de variaţiuni nu sunt nici pe departe suficiente ca să acrediteze ideea unor limbi de sine stătătoare. Aşa cum muntenii nu vorbesc munteneasca sau bănăţenii bănăţeana, în sensul unor limbi cu aceste denumiri, nici moldovenii nu vorbesc moldoveneasca. Limba este elementul definitoriu al etnicităţii româneşti, dar în largul spaţiu circumscris arcului carpatic este evidentă unitatea în credinţe, obiceiuri sau mentalităţi. Numele de familie frecvente în tot acest areal precum Moldovan, Munteanu, Ungureanu, Moroşanu, Mocanu etc. ne arată convingător că de-a lungul secolelor a existat o circulaţie permanentă între diversele provincii locuite de români.
Aşadar, unitatea etnică a tuturor românilor autohtoni în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, inclusiv a celor din estul acestui spaţiu, care sunt întinşi până dincolo de Nistru, nu poate fi negată şi nici nu poate fi privită ca o realitate apărută în urma vreunei uniformizări recente, ulterioară formării statului român modern, aşa cum au încercat să acrediteze unii aşa-zişi oameni de ştiinţă sovietici, dar şi anumiţi intelectuali occidentali adversari ai conceptului de naţiune”, aflăm din platforma-program a „Acţiunii 2012”.
În perioada 12 august – 12 octombrie, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 desfăşoară o amplă campanie de promovare a unității naționale, sub genericul „Lunile Tricolorului”. Campania include o serie de evenimente care vor avea loc pe ambele maluri ale Prutului, printre care distribuirea de panglici tricolore și materiale informative, Școli de Vară, organizarea de tombole și flashmob-uri în marile orașe, manifestații stradale la Chișinău și București.
Lansarea campaniei a avut loc marți, 12 august, când un tricolor uriaș de 150 de metri a fost desfășurat în cadrul Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, județul Harghita, eveniment la care au participat români din jurul graniței și diaspora, parlamentari, dar și autoritățile locale. Momentul a durat aproximativ 30 de minute, organizatorii dorind să marcheze prin tricolor – simbol al identității și unității naționale – dorința de regăsire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat.
Irina NASTASIU
Foto: Mircea ALBU