Sărbătoarea Războienilor, recunoştinţă eternă eroilor neamului

Mâine se va da startul celei mai mari şi mai vechi manifestări din istoria locală, „Sărbătoarea Războienilor”. Locul ales, nici nu se putea altul mai nimerit!, este cel din preajma  impunătorului  monument din parcul comunal,  ridicat de  ofiţerii Regimentului “15 Războieni” în memoria ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă,  în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Monumentul este opera sculptorului alsacian Visenberger şi a fost inaugurat  la 27 octombrie 1879. La data de 29 august 1903 a avut loc prima ediţie a manifestării „Sărbătorii Războienilor”, organizată la iniţiativa lui Spiru C. Haret – ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice de atunci.

Evenimentele dedicate „Sărbătorii Războienilor” se vor  desfăşura pe parcursul a două zile: sâmbătă şi duminică. În prima zi au loc manifestări cu caracater religios, de evocare istorică,  programate a se desfăşura la troiţa ridicată în satul Valea Albă. Loc în care se presupune ca ar fi avut Ştefan cel Mare punctul de comandă în cadrul confruntării cu oastea lui Mahomed, din data de 26 iulie 1476.

Mâine, între orele 12-14  are loc pelerinajul la troiţa din satul Valea Albă, în punctul numit „Cetăţuie”. Aici se va desfăşura un emoţionant ceremonial religios, care va culmina cu un Te Deum întru pomenirea ostaşilor căzuţi pe aceste meleaguri, în lupta lor pentru  apărarea fiinţei naţionale. În semn de recunoştinţă,  se vor depune jerbe de flori. Apoi, într-o atmosferă solemnă  se va da „frâu liber” evocărilor istorice.

Duminică, între orele 8-11, la Mănăstirea Războieni se va oficia  slujba religioasă dedicată evenimentul. La ora 11.30, la Monumentul Eroilor din parcul comunal, va avea loc un impresionant ceremonial religios şi militar, urmat de depunerea coroanelor de flori din partea oficialităţilor judeţene şi locale.

După asta, practic, începe partea laică a manifestărilor cultural-artistice programate pentru ediţia din acest an a „Sărbătorii Războienilor”. Pe scenă vor evolua: Grupul de elevi ai şcolilor din Războieni, Grupul folcloric „Sânziene” din Tupilaţi, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, Ansamblul folcloric „Toporaşul” al Colegiului Tehnic Gheorghe Cartianu din Piatra Neamţ, soliştii de muzică populară Valentina Ţipa, Ionel Pădurariu, Mihaela Balaşca, Cornelia Ştefan.  Va fi şi un recital extraordinar susţinut de Geta Postolache – muzică populară şi Xonia – muzică dance.

Mânăstirea Războieni, ctitorită pe osemintele ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă

* Biserica:  un adevărat mausoleu feudal, singurul de acest gen din țară

Mănăstirea Războieni este ctitoria voievodului Ștefan cel Mare, ridicată în anul 1496, la două decenii după bătălia de la Valea Albă, în amintirea grelelor încercări din vara anului 1476. Biserica mănăstirii este un adevărat mausoleu feudal, singurul de acest gen din țară, construit special pentru a adăposti osemintele ostașilor moldoveni căzuți pentru țară și credință, în lupta cu turcii de la Valea Albă.

Biserica de la Războieni a fost ridicată ca un mausoleu izvorât din zbuciumul suferiței, căci bătălia de la Valea Albă-Războieni a fost pierdută de domnul Moldovei. „Ai noștri au pierit, încât s-a înălbit poiana de trupurile lor… și mulți din boierii cei mari au picat și vitejii cei buni au pierit, și fu jale mare în toată țara“, spune cronicarul Grigore Ureche, care adaugă: „După ieșirea neprietenilor și vrăjmașilor din țară, dacă au strâns Ștefan Vodă trupurile morților, movila din cei morți au făcut pe urmă și-au zidit deasupra oaselor o biserică…“

Nu se cunoaște exact cât a durat ridicarea acestui altar, dar, după cum spun istoricii, lucrarea este probabil să fi fost începută la 26 iulie 1496, data marii lupte de la Pârâul Alb, și să se fi încheiat la 8 noiembrie, același an, când  biserica a fost sfințită şi a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

* Din nou la viață, după 31 de ani de pustiire

Mănăstirea Războieni a avut o lungă și zbuciumată istorie, așezământul fiind desfiinţat în 1959, maicile cele bătrâne gonite la Agapia, Văratec și Slatina, iar cele tinere, în lume. În 1973, biserica a fost restaurată. Săpăturile arheologice făcute cu acel prilej au dus la descoperirea unor gropi în care se aflau osemintele oștenilor căzuți, înhumate fără o ordine anume. Nedescoperindu-se craniile celor morți, se presupune că ele au fost depuse sub altar, unde nu s-au făcut săpături. De-a lungul anilor biserica de la Mănăstirea Războieni a suferit mai multe intervenții. Între anii 1975-1977  a revenit la forma ei inițială, ca urmare a lucrărilor de restaurare în care au fost înlăturate turlele ridicate în secolul al XIX lea, pridvorul, dar si alte anexe. Săpăturile efectuate în acea perioadă  au scos la iveală, sub plăcile de piatră ale pardoselii, existența unui strat consistent de resturi osteologice umane, cu o grosime inegală, dar continuu în întreaga suprafață a bisericii. Forma în care se prezintă biserica mănăstirii astăzi este asemănătoare cu celelalte ctitorii ale voievodului Ștefan cel Mare, cele de la Piatra Neamț și Borzești. Pe peretele din sud al Mănăstirii Războieni este scrisă, în slavonă, după dorința lui Ștefan cel Mare, pisania care descrie marea bătălie din 1476.

* Biserica îmbină stilul gotic cu elemente moldovenești

Din punct de vedere architectural, biserica de la Mănăstirea Războieni este construită în stil sobru, pe un plan dreptunghiular din piatră, cu ziduri groase de peste un metru și compartimentată în stil tradițional: altar, naos și pronaos. Materialul folosit pentru ridicarea bisericii a fost piatra cioplită. Biserica îmbină stilul gotic cu elementele moldovenești, fără turle și abside laterale, cu o serie de cupole dispuse în filă și prinse sub un singur acoperiș, care este unitar, în patru ape, cu pante repezi și streașina largă.
Ca si la celelalte construcții ale voievodului Ștefan cel Mare, biserica, la exterior, este împodobită cu două șiruri de ocnițe sub cornișă, iar absida altarului este de forma poligonală,  acoperită de nouă firide alungite. Pronaosul este acoperit cu două calote sferice susținute printr-un arc dublu, iar cupola naosului apasă direct pe patru arce piezise formând împreună un sistem de boltire unitar și elegant.

Mănăstirea Războieni reprezintă  una din marile valori ale patrimoniului istoric artistic românesc, dăinuind peste secole ca un simbol al spiritului de sacrificiu care a caracterizat dintotdeauna existența acestui neam.

Tina CONDREA