S-a deschis sezonul reducerilor de vară

Picture 085

* Deşi încăţările sunt la jumătate de preţ, iar hainele şi mai ieftine, lumea nu se înghesuie la rafturi

Şi în acest an, promoţiile sunt pe „val”, căci prin marele magazine, afişele îndeamnă la shopping cât te ţine punga. Pe holuri, sunt aşezate strategic cartoane mari care anunţă mega-oferte de sezon, având destinatare doamnele şi domnişoarele. De regulă, sponsorii – şi ne referim la prieteni sau soţi, privesc cu „îngăduinţă” şi cu relativ calm, cum se subţiază portmoneele şi se „îngroaşă” sertarele caselor de marcat. Dar acest lucru nu mai are prea mare importanţă, dacă plasele sunt pline de pantofi, sandale sau poşete, care să se asorteze cu maşina din dotare.

Plecând de la principalul mall din Piatra Neamţ am ajuns ceva mai jos, chiar în „buricul” târgului, la cel mai mare magazin de îmbrăcăminte, pantofi şi alte produse. Chiar dacă era trecut de orele prânzului, la etajul cu încălţăminte, puţini muşterii îşi făceau vecul printre rafturile pline. Şi asta chiar dacă reducerile puteau ajunge până la 50%. Tot acolo, cei care cumpărau al doilea produs, îl primeau la jumătate din preţ. Curios, am aruncat câteva priviri pe preţurile afişate, iar acestea păreau accesibile oricărui buzunar. Pe lângă promoţiile atrăgătoare şi marfa părea a fi de calitate şi diversificată, pusă pe raft, în culori vii şi multe modele. Cum era de aşteptat, marea majoritate a clientelei era formată din tinere doamne şi domnişoare, care mai de care mai frumoase şi cochete. Nerăbdătoare, acestea încercau să probeze cât mai multe încălţăminte, fiindcă „balta avea destul peşte”. Am întrebat o lucrătoare cum stă cu vânzarea, iar aceasta mi-a spuns că nu chiar aşa de bine comparativ cu alţi ani, când în sezonul reducerilor rafturile se goleau imediat. La câţiva paşi mai departe am găsit-o pe Margareta, o beneficiară a reducerilor, care studia cu atenţie un pantof :”Nu se vând produsele, deoarece lumea nu are destui bani, că nimic nu mai merge bine în ţara asta. Comerţul ar mai fi pe linia de plutire dacă ar exista şi producţie. Dar la noi, nimic nu mai e cum trebuie…”

V. ANDRIEŞ