* Convorbire cu primarul Ionel Ciubotaru
Rep.: Suntem în perioada în care putem anticipa bilanţul anului în curs, unul plin de tot felul de evenimente. Mai cu seamă politice. Cum apreciaţi că a fost pentru dumneavoastră? Ca om, ca primar reales?
Ionel Ciubotaru: Nu doresc să discut prea mult despre evenimentele politice. Deşi sunt şi ele necesare. Au fost alegerile locale din vară şi cele parlamentare de acum. S-au încheiat aşa cum s-au încheiat, rezultatele se cunosc foarte bine. Nu are rost să mai comentez pe această temă. Prefer să vorbesc mai mult de problemele administraţiei publice locale. Un primar este ales de oameni ca să facă treabă. Că este ales şi politic, e cu totul altceva. Cetăţenii îşi doresc ca primarul lor să facă lucruri bune. Ceva anume, foarte clar definit. Am văzut în campaniile electorale că toată lumea spune că „trebuie să facem ceva”, dar nimeni nu a venit cu „ceva” concret, să spună exact ce vrea să facă pentru cei cărora le-a cerut votul. La Roznov am câteva proiecte care s-au finalizat în 2012, proiecte care au început în acest an, fiind acum în diferite stadii de implementare.
Rep.: Tocmai despre ele vă rog să ne vorbiţi.
I.C.: Primul proiect finalizat este cel finanţat prin programul Phare-CES 2006 privind gestionarea selectivă a deşeurilor. Consider că a fost un succes, la transpunerea lui în practică au participat încă două localităţi, în speţă comunele Piatra Şoimului şi Rediu. Împreună am pus bazele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomuntară ECO RPR Roznov. Cele 3 iniţiale de la urmă, RPR, înseamnă Roznov, Piatra Şoimului şi Rediu.
Rep.: Iniţial aţi plecat la drum 3 parteneri, iar pe parcurs s-a mai „alipit” unul. A fost „asimilat” şi el?
I.C.: Da, spre finele acestui an, în asocierea noastră a mai venit un partener, fiind vorba de comuna Săvineşti. A fost realizat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor din cele 3 localităţi, s-a construit staţia de transfer de la Roznov. Noi, cumva, am devansat programul judeţean de colectare a deşeurilor. După noi, în urmă cu aproape o lună, au demarat şi lucrările de groapa ecologică de gunoi de la Girov. Acum, societatea noastră, ADI ECO-RPR, transportă deşeurile selectate la Roman, ne costă mai mult, abia de ne menţinem pe linia de plutire financiar vorbind. În momentul când se va da în folosinţă groapa ecologică de la Girov, vom duce acolo deşeurile, iar cheltuielile vor fi cu mult mai mici.
Rep.: E o investiţie destul de mare, realizată cu fonduri europene, pusă la dispoziţia cetăţenilor din mai multe localităţi. O investiţie care a dus la salubrizarea şi ecologizarea zonei. Dar a avut „puterea” de a produce şi o schimbare de mentalitate? Să fim sinceri şi să recunoaştem că oamenilor le era mai la îndemână să arunce gunoaiele, care pe unde apuca…
I.C.: La început şi eu am avut temeri în această privinţă. Nu credeam că se va produce această schimbare de mentalitate şi de atitudine. Spre marea mulţumire a tuturor primarilor implicaţi în acest proiect, „minunea” s-a produs. Se vede peste tot. Localităţile sunt mai curate, mai îngrijite, nu mai găsim gunoaie aruncate aiurea, pe izlaz ori pe malurile cursurilor de apă. Doar aşa, pe ici colo, în cantităţi foarte mici. Trebuie să mai treacă un pic de timp, până ce toată lumea se va „integra” în acest program de colectare selectivă a deşeurilor. Va trebui să punem la punct şi un alt sistem de colectare, direct de la generator. Deocamdată, colectarea se face din punctele special amenajate, existente în toate localităţile partenere în acest proiect.
Rep.: Aţi anticipat cumva primele întrebări pe care voiam să vi le adresez. În faţa oamenilor, un primar este gospodar dacă drumurile sunt bune, dacă localitatea este curată. Despre salubrizare am vorbit, treaba este rezolvată. Drumurile?
I.C.: Într-adevăr, cetăţenii doresc drumuri bune. Primul proiect european implementat a fost cel finanţat prin programul SAPARD, prin care s-au asfaltat 6,6 km de drumuri. Dar apare o problemă, pe care ei nu o iau în calcul. Înainte de asfaltarea drumurilor trebuie puse la punct utilităţile: reţelele de alimentare cu apă, canalizare, aducţiunea de gaz metan. Este motivul pentru care am lăsat-o mai „moale” cu proiectele de asfaltare a drumurilor. În detrimentul lor, ne-am axat pe proiectele din alte domenii privind modernizarea infrastructurii.
Rep.: Cum e cel de la aducţiunea de de gaz metan? În ce stadiu e?
I.C.: Practic, distribuţia de gaz metan este înfiinţată la Roznov. Primii beneficiari sunt branşaţi la reţea, persoane fizice şi juridice. Pentru gaz metan, noi am făcut studiile de fezabilitate, licitaţia s-a ţinut la Ministerul Economiei, iar ca operator a fost desemnată o firmă din Iaşi. În colaborare cu Primăria Roznov, s-a reuşit înfiinţarea distribuţiei de gaz metan, cu tot ce este necesar unei asemenea investiţii. În prima fază este vorba de o reţea de 5 km, urmând să se facă extinderea pe parcurs. Sunt tronsoane pe care deja s-au făcut branşamente, dar şi pe care încă nu s-au realizat. Prioritare au fost cartierul de blocuri şi instuţiile publice.
Rep.: Apă şi canal? Vreo înfiinţare ori extindere de reţea, pe undeva?
I.C.: Am accesat un proiect şi, sunt convins că prima localitate complet modernizată va fi satul Chintinici. Anul trecut am realizat aici o reţea de apă potabilă. Acum au început lucrările la sistemul de canalizare a apelor menajere şi construirea staţiei de epurare. Proiectul este în derulare, constructorul a primit prima tranşă de bani, conform graficului de lucrări şi a contractului de plăţi. După finalizarea acestei investiţii, vom trece la asfaltarea drumurilor. Deja am obţinut hotărârea de consiliu local, în baza căreia am întocmit documentaţia pentru asfaltarea drumurilor de la Chintinici.
Rep.: Vă duc din nou la apă. Câţi din locuitorii oraşului Roznov beneficază acum de apă şi canal?
I.C.: În jur de 10 la sută din populaţia oraşului Roznov beneficiază de canalizare. Dacă vorbim de reţele şi nu de branşări, la alimentarea cu apă am „acoperit” cam 60 la sută dintre locuitori. Reţeaua e una, branşamentul e alta. Mai avem un proiect prins în Masterplan-ul judeţului, care se referă la sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, pe zonele unde nu avem realizate aceste utilităţi. Cum este şi satul Slobozia. Proiect care este în derulare, în privinţa procedurilor de proiectare, în foarte scurt timp urmând să aibă loc şi licitaţia. Sper ca anul viitor să înceapă lucrările. După care vom veni şi aici cu asfaltarea drumurilor.
Foto: Sorin PRUTEANU
