Convorbire cu primarul Ilie Apostoaie
Rep.: Cum e bugetul pentru acest an? Primar portocaliu fiind…
Ilie Apostoie: Putea să fie şi mai rău. Consider că-i un buget mulţumitor pentru situaţia actuală. Mă refer la criza economică şi nu la faptul că aparţin unui partid aflat în opoziţie. Comparativ cu anul trecut, alocaţiile bugetare sunt aproape la fel.
Rep.: Care sunt direcţiile prioritare de „tocat” bani? Fireşte, mă refer la investiţiile prioritare, la cheltuielile strict necesare.
I.A.: Avem de asigurat finanţarea pentru un proiect european, asta până ni se vor rambursa banii de la Uniunea Europeană. Este vorba de foarte mulţi bani.
Rep.: Vă referiţi proiectul finanţat pe Măsura 322 d, banii europeni fiind alocaţi pentru refacerea drumurilor distruse de inundaţiile din vara anului 2010?
I.A.: Sigur că da. S-a ţinut licitaţia, a câştigat o firmă nemţeană. Urmează să facem celelalte demersuri pentru a începe efectiv lucrările de investiţie. Valoarea acestui proiect este de 1,5 milioane euro, fonduri europene integral nerambursabile. Banii sunt alocaţi pentru asfaltarea a 7,5 km de drum comunal, în satul Săveşti. Asta înseamă covor asfaltic dintr-un capăt în altul al satului.
Rep.: Procedurile de licitaţie au decurs fără probleme? Aţi scăpat de contestaţii, ele fiind „nelipsite” în astfel de ocazii?
I.A.: Ne-a ferit Dumnezeu de contestaţii. Dar tărăgănare tot a fost. A durat mai bine de jumătate de an toată organizarea şi procedura de licitaţie. Ni s-au cerut documente peste documente, ne-au „înnebunit”, ne-au „întors pe toate părţile”.
Rep.: La final de proiect, comuna Răuceşti va mai avea încă 7,5 km de drum asfaltat. După asta vor mai rămâne drumuri fără asfalt?
I.A.: După ce terminăm acest proiect, vom avea asfaltate toate drumurile comunale. Vor mai rămâne neasfaltate doar străzile laterale şi uliţele săteşti. Dar le avem şi pe acestea în atenţie.
Rep.: Ce sumă v-a fost alocată pentru întreţinerea drumurilor comunale?
I.A.: În program avem prevăzută asfaltarea, pe distanţă de aproape un kilometru, pe uliţele săteşti. Deja a fost turnat primul strat, toamna trecută. Acum va trebui să turnăm covorul asflatic. Este o investiţie în valoare totală de vreo 3,5 miliarde lei vechi.
Rep.: De obicei, primăvăra, pe timpul ăsta, vă găseam pe toate coclaurile, „prins până peste cap” cu acţiunile de împădurile a terenurilor degradate. Acum aţi renunţat?
I.A.: Nu, pentru că nu am cum. Avem comandaţ un număr de 10.000 de puieţi, din care vom face „perdele” laterale pe lângă cimitire, în jurul stadionului din satul Oglinzi şi pe terenurile care sunt „pornite” la vale, adică în zonele cu alunecări de teren, pe terenuri degradate. Acţiunea de plantare se face prin voluntariat, iar puieţii vor fi plăţi de Consiliul Judeţean Neamţ. Noi avem de finalizat şi un alt program mai amplu de împădurire a terenurilor degradate, pământuri care aparţin oamenilor. Sunt terenuri proprietate particulaă, dar pentru care oamenii au acceptat să fie împădurite prin ITRSV Suceava. Suprafaţa totală inclusă în acest proiect este de 72 ha, din care, în anii trecuţi, au fost plantate 34 ha, urmează diferenţa.
Rep.: În materie de unităţi de învăţământ, am două „fixuri”. Adică două investiţii mari care n-au fost duse la bun sfârşit. Vă propun să vorbim mai întâi de şcoala nouă din satul Ungheni. În ce stadiu se află acum? Când va fi integral dată
în folosinţă, nu doar pe „bucăţele” ca acum…
I.A.: Avem alocate fonduri şi pentru această investiţie, sperăm s-o finalizăm cât mai curând cu putinţă. La noua şcoală din satul Ungheni se învaţă, de doi ani, dar numai în două săli de clasă. Mai avem de făcut nişte lucrări acolo, finisaje şi zugrăveli interioare. Cea de a treia sală de clasă sperăm s-o dăm în folosinţă la începerea noului an de învăţământ.
Rep.: Grădiniţa nouă din satul Oglinzi?
I.A.: Acolo am descoperit o „trăsnaie”. Mă refer la vechea grădiniţă, nu la cea care urma să se construiască. Planşeul din lemn era grav afectat, putea oricând să cadă în capul copiilor. Chiar dacă suntem în plină activitate preşcolară, am demarat lucrările de consolidare şi refacere a planşeului, a întregii clădiri. Copii au fost mutaţi în şcoală. Grădiniţa este în reparaţie capitală, investiţie care ne va costa două miliarde lei vechi. Am înlocuit tot ceea ce înseamnă planşeu, am pus grinzi noi, s-a făcut şi izolaţia termică, s-au consolidat şi pereţii despărţitori, cu plasă din fier-beton. Practic, am consolidat întreaga clădire. Investiţia de aici este spre finalizare, a fost una neprevăzută.
Rep.: Eu mă refeream la investiţia prevăzută, prinsă în programe investiţionale, timp de mai mulţi ani…
I.A.: Da, e vorba de construcţia unei grădiniţe noi la Oglinzi. Noi tot am aşteptat banii pentru această investiţie, dar în zadar. Bine că am consolidat grădiniţa veche. Oricum, nu renunţăm la construcţia noii grădinţe, avem mare nevoie de ea.
Rep.: În rest, în şcoli, cred că nu mai sunt şi alte probleme. Din câte ştiu, eraţi singura comună din judeţ care deţinea sistem de încălzire a unor unităţi de învăţământ din Oglinzi cu panouri solare.
I.A.: Din păcate, în iarna asta, am avut probleme cu centrala termică de la Liceul tehnologic din Oglinzi. A apărut o defecţiune, fiind astfel nevoiţi să trecem din nou la focul în clasicele sobe. Dar acum centrala se repară, la următorul sezon rece, cu siguranţă, nu vor fi probleme.
Rep.: Alimentări cu apă aveţi. Dar acoperă ele întreaga comună?
I.A.: Am beneficiat de un fond de investiţii în sumă de 8 miliarde lei vechi, bani pe care i-am folosit, anul trecut, pentru alimentarea cu apă în satul Săveşti. Era o extindere de făcut acolo. Satele Răuceşti şi Ungheni aveau sisteme de alimentare cu apă, pe toate ulicioaree, sunt circa 1000 de abonaţi. La Oglinzi există reţea de apă potabilă, a fost o investiţie mai veche, de vreo 10 miliarde lei la acea vreme. O reţea care n-a funcţionat niciodată. Motiv pentru care, acum, nu avem voie să facem un proiect nou.
Rep.: Pe când şi sistem de canalizare a apelor uzate?
I.A.: Avem proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării, la Administraţia Fondului de Mediu. Deocamdată, n-am primit nici un răspuns. Suntem în aşteptare. Pe moment, n-avem nici un metru de reţea de canalizare în toată comuna Răuceşti.
Rep.: Cum aţi rezolvat cu păşunea? În comună sunt mai mulţi crescători de animale, cu efective destul de mari.
I.A.: Toată păşunea comunală este concesionată la asociaţiile crescătorilor de animale, la oieri şi văcari. Nu mai avem nimic. E linişte din acest punct de vedere. La fel putem vorbi şi despre terenurile agricole. Sunt lucrate în sistem asociativ, mecanizat, în ultimii an n-a rămas aproape nici o palmă de pământ pârloagă. Acum a venit o firmă puternică în zonă care arendează pământ, a dat exemplu de modul cum trebuie lucrat terenul agricol, ca să obţii şi un folos de pe urma lui.
Rep.: Privind în perspectivă, cu speranţa că vor veni şi vremuri mai bune, ce investiţii aveţi prinse în program?
I.A.: Am stabilt strategia de dezvoltare economico-socială pentru perioada 2014-2020. Avem incluse vreo 13 obiective investiţionale mai de amploare. Vrem să ne apucăm de proiectare, gândind că vom obţine fondurie financiare necesare. Am să mă refer la câteva, cele mai importante. Este vorba de modernizarea prin asfaltare a 2,25 km, drum ce leagă Răuceştii de Târgu Neamţ, la barieră. Drumul aparţine oraşului Târgu Neamţ, dar sperăm să-l obţinem noi, într-o formă legală, ca să putem investi în el. Am scurta foarte mult distanţa până la Târgu Neamţ, de la 12 km la 2 km. Un alt obiectiv se referă la înlocuirea, la reţelele electrice stradale, a stâlpilor din lemn. Să facem un parteneriat cu E-ON, noi să cumpărăm stâlpii, ei să pună cablurile electrice. Este vorba de înlocuit vreo 224 de stâlpi în satul Oglinzi. Nu în ultimul rând amintesc de sistemul de canalizare cu staţie de epurare, în satele Oglinzi şi Răuceşti. Avem în atenţie noua grădinţă din Oglinzi, termoizolarea corpurilor de clădiri şcolare, reabilitarea dispensaruluri din Oglinzi, construţia centrului cultural. Banii să fie, că noi proiecte avem multe în plan.
Foto: Sorin PRUTEANU