RAPORT DE ACTIVITATE AL GUVERNULUI ROMÂNIEI pe perioada stării de urgență instituită de Președintele României

06/05/2020

Partidul Național Liberal a preluat guvernarea României într-o situație economică deosebit de dificilă, marcată de puternice dezechilibre economice, de lipsa investițiilor publice, de ritmuri scăzute ale productivității, de o capacitate administrativă redusă, de o creștere economică fragilă, bazată aproape exclusiv pe consum. Mai mult decât atât, absorbția fondurilor europene a avut un nivel deosebit de redus în perioada 2014-2019, cu impact asupra marilor proiecte de infrastructură, investițiile publice fiind sacrificate pe fondul majorării nesustenabile a cheltuielilor. În perioada de creștere economică 2016-2019, ritmul alocărilor pentru investiții publice s-a menținut sub nivelul de 4% din PIB, ca efect al scăderii constante a veniturilor fiscale. Ca urmare a estimărilor nerealiste de venituri, anul fiscal 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 48,3 miliarde lei, reprezentând 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB), cu mult peste criteriul de convergență nominală impus de Uniunea Europeană statelor membre, de 3% din PIB.

Aceste aspecte demonstrează că modelul economic eronat, promovat de guvernările anterioare, a dezechilibrat structural economia românească într-un context economic favorabil. Este și motivul pentru care Comisia Europeană avertiza în anul 2019 asupra faptului că România este statul membru cel mai vulnerabil în situația declanșării unei crize economice. În acest sens, evoluția deficitului structural, care a urcat la aproximativ 3,71% din PIB în anul 20191, a eliminat orice spațiu fiscal disponibil, orice rezervă financiară suplimentară care ar fi putut să fie utilizată în perioadele economice dificile. În acest sens, agențiile internaționale de rating au emis avertismente, încă din anul 2019, asupra direcției economice greșite spre care se îndrepta România, motiv pentru care, recent, au modificat perspectiva de țară a României de la stabilă la negativă.

1 Sursa – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023

2 Sursa – Comunicatele de presă ale Institutului Național de Statistică al României.

Mai trebuie adăugat faptul că, în perioada 2017-2019, ritmul de creștere a prețurilor din România a fost cel mai mare din spațiul Uniunii Europene. În septembrie 2019, inflația a atins un nivel de 3,5%, în creștere semnificativă față de anul 2018, în condițiile în care populația fusese deja afectată de majorările de prețuri din anii 2017 și 2018. Prețurile produselor și serviciilor de bază au suferit majorări considerabile: gazele naturale +10,7%, energia termică +10,6%, energia electrică +9,7%, apa și serviciile de salubritate +10%, combustibilii +17,5% și legumele +27,9%2.

Pe lângă aceste aspecte, guvernele anterioare au ascuns constant starea reală a finanțelor publice din România prin amânarea plății unor cheltuieli esențiale:  

întârzieri la rambursarea TVA, întârzierea plății concediilor medicale către firme, întârzieri în plata facturilor pentru lucrările de investiții efectuate de operatorii privați în cadrul diferitelor programe naționale. Numai în cursul anului 2019, datoriile guvernului către mediul privat se ridicau la peste 10 miliarde lei, restrângând și capacitatea firmelor private de a se dezvolta, de a face investiții și de a se consolida în fața unor situații nefavorabile.

Într-o descriere succintă, acesta a fost contextul economic cu care s-a confruntat România la declanșarea pandemiei de coronavirus. Dezechilibrele economice acumulate și degradarea structurală a cheltuielilor din bugetul de stat s-au repercutat direct asupra unor sectoare esențiale ale vieții sociale. Lipsa investițiilor reale în sistemul de învățământ a pus în dificultate continuarea cursurilor din învățământul preuniversitar și universitar în sistem online, după suspendarea cursurilor în toate școlile din România. De asemenea, ritmul investițional deosebit de scăzut din domeniul sanitar a fost pus în evidență odată cu intensificarea numărului de îmbolnăviri, prin: stocuri zero de materiale sanitare și medicamente specifice, numărul deosebit de mic de paturi în secțiile de terapie intensivă, lipsa ventilatoarelor, lipsa materialelor de protecție pentru personalul medical care a intrat în contact cu pacienții afectați de virusul SARS-COV2.

Mai mult decât atât, instituțiile deconcentrate cu un rol esențial în protecția stării de sănătate a populației – Direcțiile de Sănătate Publică Județene – și-au arătat limitele imediat ce numărul de cazuri de îmbolnăviri a început să crească la nivel național, demonstrând neglijența deosebit de gravă a guvernelor anterioare pentru aceste structuri: numărul subdimensionat de angajați la nivelul majorității județelor, infrastructura deficitară, inexistența materialelor sanitare esențiale, lipsa pregătirii anterioare pentru a putea răspunde eficient în situația apariției unei epidemii, lipsa unor regulamente precise de acțiune.

În acest context dificil, Guvernul PNL a reușit să răspundă adecvat, prin măsuri corecte, atât provocărilor emergente din sectorul economic, cât și celor care s-au dezvoltat exponențial în sectorul sanitar.

Un prim set de măsuri a vizat aspecte economice esențiale, astfel încât economia națională să nu intre într-un blocaj major la sfârșitul anului trecut și începutul anului curent. Astfel, într-un timp record, Guvernul PNL a reușit să promoveze, la sfârșitul anului 2019, o rectificare bugetară care a rezolvat cele mai stringente probleme economice ale momentului: s-au asigurat resursele pentru rambursarea sumelor restante de TVA și a concediilor medicale către agenții economici privați, s-au plătit facturile pentru toate obiectivele de investiții restante la plată, în baza verificării veridicității efectuării lucrărilor, s-au asigurat resurse pentru salvarea unor companii naționale esențiale din domeniul transporturilor sau din domeniul energetic, s-au asigurat banii necesari pentru a plăti toate obligațiile guvernamentale stabilite în baza legilor. De asemenea, într-o perioadă extrem de scurtă, Guvernul PNL a reușit să elaboreze și să adopte, înainte de începutul anului  

2020, un proiect de buget onest, realist, care acoperă toate obligațiile de plată prevăzute prin legile aflate în vigoare și să asigure nu mai puțin de 50 de miliarde de lei pentru investiții publice.

Trebuie precizat faptul că Guvernul PNL a adoptat o serie de măsuri în domeniul sanitar, chiar înainte de confirmarea primelor cazuri de SARS – COV2 pe teritoriul României. Primele dintre acestea au vizat asigurarea stocurilor sanitare de urgență prin achiziția de materialele sanitare și de aparatură medicală în valoare de 220 milioane de lei, precum și prin evaluare potențialului firmelor românești de a produce materiale de protecție. Tot în sensul asigurării resurselor sanitare interne, Guvernul a luat măsura interzicerii temporare a exportului paralel de medicamente și a plafonat taxa plătită de producătorii de medicamente, denumită claw-back.

Un grad mare de complexitate în gestionarea crizei l-au avut, fără îndoială, fluxurile foarte mari de români care au tranzitat frontierele de stat ale României, provenind din state cu factor mare de risc la îmbolnăvire. În luna martie, au intrat în țară peste 805.000 cetățeni români, iar în luna aprilie, peste 140.000. Chiar dacă pentru scurt timp unele decizii au generat, poate, nemulțumire în rândul unor persoane, măsurile impuse de Guvernul PNL – izolarea la domiciliu, carantinarea, spitalizarea persoanelor depistate pozitiv și efectuarea de anchete epidemiologice – și-au demonstrat pe deplin eficacitatea, rata de îmbolnăviri fiind, astfel, substanțial mai mică, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană.

Am adoptat, de asemenea, măsuri preventive care au fost implementate gradual și care au contribuit la diminuarea răspândirii virusului în România. În această categorie se înscrie suspendarea cursurilor din toate unitățile de învățământ din România și suspendarea oricăror întruniri publice la care ar fi trebuit să participe un număr de 1.000 de persoane, care a fost redus ulterior la 100 de persoane. Tot în scop preventiv s-au instituit măsuri de limitare a circulației persoanelor către/din România în afara țării, concomitent cu intensificare măsurilor de asigurare a transportului de mărfuri care să furnizeze suficiente bunuri pentru consumul național, asigurat prin intermediul rețelelor de magazine.

În contextul deficitului cronic de personal medical care s-a manifestat în ultimii ani în România, este important de precizat faptul că, în procedură de urgență, Guvernul României a declanșat demersuri specifice pentru angajarea de personal medical, atât în direcțiile de sănătate publică, cât și în sistemul ambulanțier, majorând numărul de personal cu 2.000 de posturi.

Tot în domeniul sanitar, achizițiile de aparatură au crescut substanțial capacitatea de intervenție și de testare a sistemului sanitar românesc, ajungând în prezent la 16.000 de teste zilnice. De asemenea, am asigurat toate resursele financiare, astfel încât să acoperim toate cheltuielile necesare pentru carantina persoanelor afectate, într-un context dificil creat de numărul mare de persoane pentru care a fost necesară măsura carantinei instituționalizate.

În perioada de după instituirea stării de urgență, Guvernul României a promovat mai multe măsuri economice și sociale pentru atenuarea efectelor economice negative generate de extinderea epidemiei.

Pe de o parte, s-a avut în vedere păstrarea locurilor de muncă pentru angajații acelor operatori economici care și-au întrerupt parțial sau total activitatea, asigurându-se de la bugetul de stat, prin mecanismul șomajului tehnic, 75% din salariu, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie. De asemenea, ca efect al suspendării cursurilor școlare, am asigurat resursele necesare pentru ca unul dintre părinți să poată îngriji copilul/copiii, de acasă, fără a-și pierde locul de muncă. Pentru toate celelalte categorii de prestații și indemnizații sociale, Guvernul a luat măsurile specifice, astfel încât nicio persoană să nu fie afectată în această perioadă.

Pe de altă parte, am reușit să asigurăm resurse financiare, din bugetul național și din fonduri europene, pentru a sprijini agenții economici în această perioadă extrem de dificilă. Un prim set de măsuri a vizat componenta fiscală și s-a transpus în: prorogarea termenelor pentru depunerea declarațiilor fiscale, acordarea de bonificații de până la 10% pentru plata anticipată a impozitului pe profit, suspendarea temporară a popririlor și executărilor silite, acordarea de credite cu dobândă zero și garanții de până la 90% din partea statului, atât pentru linii de credite, cât și pentru realizarea de investiții, amânarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, de la 31 martie la 30 iunie 2020, amânarea cu până la 9 luni a ratelor pentru creditele bancare, generalizarea sistemului național electronic de plată, prin extinderea portalului ghișeul.ro și pentru persoanele juridice, rambursarea imediată a taxei pe valoarea adăugată, fără control prealabil, ci cu un control ulterior încetării stării de urgență, facilitarea amânării temporare a plății utilităților pentru sediile sociale ale firmelor aflate în dificultate, decontarea tuturor lucrărilor de investiții publice realizate de operatori privați, care s-au ridicat la peste 1,5 miliarde lei numai în primul trimestru, prelungirea valabilității tichetelor de vacanță, pentru a ajuta la relansarea turismului românesc cât mai curând posibil, scutirea de TVA și taxe vamale pentru importurile de materiale destinate prevenirii și combaterii virusului SARS-COV2, generalizarea relației contribuabil – autoritate statală prin intermediul instrumentelor online și depunerea sau eliberarea electronică a majorității documentelor, inclusiv a certificatelor de urgență.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Guvernul PNL a reușit să utilizeze la potențial maxim finanțarea măsurilor din perioada stării de urgență, din resurse financiare europene nerambursabile. Numai valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro în anul 2020 și peste 4,5 miliarde euro începând cu 2021.

Astfel, Guvernul a luat o serie de măsuri pozitive înaintea izbucnirii crizei în România și a continuat să acționeze în vederea protejării românilor în fața acestei pandemii.  

La momentul apariției focarului în Europa, înaintea decretării stării de urgență, Guvernul a luat următoarele măsuri, care au fost adoptate gradual și care au contribuit la diminuarea șocului provocat de pandemie:

▪ Pornind de la alerta declanșată la nivel global determinată de apariția în provincia Wuhan din China a unor focare de infecție cu un nou coronavirus, a fost aprobat Ordinul Ministrului Sănătății nr. 85 din 23.01.2020 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus (2019-nCoV). Documentele și informațiile venite din partea acestuia au contribuit substanțial la prevenirea multiplicării focarelor în România;

▪ În data de 4 februarie, Guvernul a emis o Ordonanță de Urgență (nr.11/2020) pentru pregătirea stocurilor de rezervă în situații de epidemii și pregătirea României pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus. Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a fost autorizat să cumpere în regim de urgență produsele care lipseau din stocurile naționale. Au fost alocate peste 220 milioane de lei pentru achiziția de echipamente și materiale necesare;

▪ S-a instituit măsura de carantinare pentru persoanele care veneau în România din Italia, din regiunile afectate de SARS-CoV2, respectiv izolarea la domiciliu a persoanelor suspecte de infectare sau cele care veneau din alte zone cu probleme;

▪ S-a introdus chestionarul pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la UPU/CPU/Camera de gardă și s-a impus aplicarea unui chestionar privind aflarea țării de proveniență la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei;

▪ S-au introdus gradual măsuri de interzicere a oricăror activități care presupun participarea unui număr inițial de 1000 persoane, apoi de 100 de persoane;

▪ S-au suspendat cursele aeriene spre și dinspre Italia începând cu data de 09.03.2020;

▪ S-au suspendat cursurile din toate unitățile de învățământ preuniversitar începând cu data de 11.03.2020;

▪ S-a suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia și dinspre Italia spre România, începând cu data de 10.03.2020;

▪ S-a interzis, pentru o perioadă de 6 luni, prin ordin al ministrului sănătății, distribuția în afara teritoriului României a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea infecției cu COVID-19;

▪ S-a instituit obligativitatea decalării programului de lucru al personalului din instituțiile publice cu un număr de peste 99 de angajați care utilizează transportul public în comun;

▪ S-au închis temporar unele puncte de trecere a frontierei în care se înregistra un trafic redus;

▪ S-a instituit măsura izolării la domiciliu (în locația declarată la intrarea în țară), pentru o perioadă de 14 zile, pentru toate persoanele asimptomatice care sosesc în România din țările unde sunt confirmate cel puțin 500 cazuri;

▪ S-a inițiat pregătirea de spații special destinate carantinei persoanelor intrate pe teritoriul României la nivelul tuturor județelor. S-a suplimentat numărul de posturi în sistemul sanitar, pentru a permite angajarea de personal medical suplimentar.

Măsuri adoptate după instituirea stării de urgență de către Președintele României (conform Decretelor nr.195/2020 și nr.240/2020)

După instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, pentru o perioadă de 30 de zile, Ministerul Afacerilor Interne a stabilit un mecanism interinstituțional pentru implementarea și raportarea măsurilor aferente domeniilor prevăzute în Decretul nr. 195/2020. Prevederile incluse în decretele de instituire și de prelungire a stării de urgență au fost puse în aplicare prin 10 ordonanțe militare și prin alte acte normative emise de Guvern.

Resursele necesare pentru implementarea măsurilor adoptate pe domenii au fost asigurate printr-o primă rectificare bugetară pentru anul 2020 și completate prin utilizarea fondurilor europene.

Cele mai importante măsuri adoptate pe domenii:

Sănătate

▪ Creșterea numărului centrelor de testare la 64 de centre în prezent și a capacității de testare la peste 16.000 de teste pe zi;

▪ Suplimentarea constantă a bugetelor Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne pentru susținerea centrelor de carantină și pentru gestionarea eficientă a infecțiilor cu SARS-CoV-2;

▪ Raportarea zilnică de către I.N.S.P., prin Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, a stadiului infecțiilor cu SARS-CoV-2 la nivel național;

▪ Creșterea numărului liniilor telefonice dedicate TelVerde;

▪ Demararea producției de izolete omologate la nivel național și stimularea producției interne de măști pentru populație și spitale;

▪ Reglementarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman și aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19 cu listele spitalelor de suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2;

▪ Achiziționarea permanentă de echipamente sanitare, aparatură medicală și materiale de protecție;

▪ Includerea a 43 de unități de specialitate în program pentru realizarea RT – PCR, fiind alocat un buget de 26.833.000 lei pentru producerea a 134.165 teste RT – PCR;

▪ Asigurarea suplimentară a resurselor umane pentru unitățile spitalicești, prin întreruperea stagiilor de pregătire a rezidenților și includerea acestora în activitatea curentă a secțiilor de boli infecțioase, terapie intensivă sau în U.P.U., în raport de nevoile identificate de spitale;

▪ Plata unui stimulent lunar de 2.500 de lei pentru aproximativ 75.000 de cadre medicale implicate direct în tratarea pacienților suspecți sau bolnavi de coronavirus;

▪ Realizarea formațiunii medicale ROL 2 și a unei tabere cu capacitatea de 500 locuri pentru cartiruirea personalului triat și introdus în izolare/carantină, în incinta Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” din Otopeni.

Economie

▪ Sprijin pentru susținerea IMM (prin Programul IMM Invest), astfel încât acestea să aibă acces cât mai rapid la finanțare, prin garantarea liniilor de credit și a creditelor pentru investiții, cu dobândă subvenționată de Guvern;

▪ Amânarea ratelor bancare cu 9 luni, pentru persoane fizice și juridice;

▪ Amânarea termenului de plată pentru impozitele pe clădiri, pe teren, pe mijloace de transport, de la 31 martie la 30 iunie 2020;

▪ Prorogarea termenului de depunere a situațiilor financiare până la 31 iulie 2020;

▪ Suspendarea popririlor și a executărilor silite făcute de ANAF pentru creanțele bugetare pe perioada stării de urgență cu excepția celor din cauze penale;

▪ Extinderea Sistemului National Electronic de Plată, operabil de pe ghiseul.ro pentru toți contribuabilii;

▪ Rambursarea imediată a TVA, urmată de un control ulterior stării de urgență;

▪ Decontarea facturilor pentru lucrări de construcții ale autorităților locale în valoare de 1,5 miliarde de lei;

▪ Acordarea de bonificații fiscale cuprinse între 5% și 10% pentru firmele românești, inclusiv pentru microîntreprinderi care plătesc anticipat impozitul pe profit;

▪ Solicitarea oficială adresată de Guvern Comisiei Europene pentru scutiri de taxe vamale și de TVA acordate companiilor care importă produse destinate prevenirii și combaterii Covid 19;

▪ Eliberarea, la cererea operatorilor economici, a certificatelor de situație de urgență în baza documentelor justificative, prin sistem on-line;

▪ Plafonarea temporară a prețurilor pentru utilități (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență;

▪ Reglementarea emiterii și prelungirii valabilității tichetelor de vacanță, ca modalitate de stimulare a turismului românesc, în perioada de după încetarea stării de urgență;

▪ Susținerea agriculturii românești prin acordarea a 150 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei bani europeni, pentru apicultori pentru 2020-2022, alocarea sumei de un milion de lei pentru angajarea tinerilor în agricultură și a unui milion de lei pentru reducerea accizei la motorină în acvacultură;

Muncă și protecție socială

▪ Reglementarea și asigurarea fondurilor necesare introducerii șomajului tehnic. Primele cereri au intrat deja în plată;

▪ Acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ;

▪ Pentru acordarea beneficiilor și a prestațiilor sociale, în conformitate cu prevederile OUG nr.30/2020, cererile pot fi depuse inclusiv pe cale electronică;

▪ Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență;

▪ Prelungirea acordării stimulentelor de inserție și a indemnizațiilor de care beneficiau părinții, potrivit legii;

▪ Acordarea de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru carantină și persoanelor care nu îndeplineau stagiul de asigurare;

▪ Prelungirea acordării indemnizației de șomaj pentru cei cărora le încetează acest drept pe perioada stării de urgență, iar în cazul pensionarilor, suspendarea sau neînceperea executării silite asupra drepturilor lunare plătite și prin casele sectoriale de pensii;

▪ Implementarea prelungirii certificatului de încadrare în grad de handicap la copii și adulți cu dizabilități pentru evitarea aglomerărilor și expunerii la contacte multiple;

▪ Implementarea procedurii de transmitere alternativă (online/poștă) a documentelor administrative sau a diferitelor beneficii sociale (bilete tren, transport) pentru persoanele cu dizabilități;

▪ Prelungirea valabilității certificatelor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, până la încetarea stării de urgență.

Ordine publică:

▪ Instituirea măsurii de luare în evidență a persoanelor care intră pe teritoriul național;

▪ Escortarea de către personalul Ministerului Afacerilor Interne, în sistem monitorizat/releu (până la limita județului) a convoaielor auto ale persoanelor sosite din zone cu risc epidemiologic;

▪ Transportul cetățenilor români repatriați pe cale aeriană spre locurile de domiciliu sau carantinare.

▪ Suspendarea zborurilor către Spania, Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, SUA, Marea Britanie, Olanda, Turcia și Iran și din aceste state către România;

▪ Reglementarea tranzitului lucrătorilor transfrontalieri prin P.T.F.;

▪ Constituirea, la nivel național, a unor echipe mixte de cercetare și documentare, pentru verificarea modului în care sunt respectate condițiile de izolare, corectitudinea informațiilor furnizate de cetățenii care intră în România și orice alte aspecte ce țin de asigurarea ordinii publice și eficiența măsurilor de combatere a răspândirii noului tip de coronavirus;

▪ Acțiuni pentru identificarea operatorilor economici sau a altor persoane care desfășoară activități ilicite în legătură cu vânzarea produselor de protecție împotriva infectării cu COVID-19.

Siguranța cetățenilor:

▪ Suspendarea tuturor activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise;

▪ Interzicerea organizării și desfășurării oricărui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane, în spații deschise;

▪ Suspendarea activității restaurantelor, hotelurilor, cafenelelor sau altor localuri publice, fiind premise doar activitățile care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop;

▪ Restricții de circulație pentru cetățeni, pe perioada stării de urgență;

▪ Evitarea formării oricărui grup (mai mare de 3 persoane), cu excepția membrilor familiei;

▪ Plasarea în carantină a persoanelor care nu respectă regimul izolării la domiciliu;

▪ Instituirea carantinei în Municipiul Suceava și în comunele limitrofe, în orașul Țăndărei, județul Ialomița și în localitatea Cuza Vodă, jud. Constanța.

▪ Prelungirea valabilității documentelor de identitate care expiră în perioada de urgență, și preschimbarea acestora într-un termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgență;

▪ Depunerea exclusiv electronică a documentațiilor pentru care se solicită avizul unor instituții;

▪ Menținerea funcțională a piețelor agroalimentare, pe perioada stării de urgență, cu obligația administratorilor de a organiza activitățile în siguranță pentru vânzători și clienți.

Educație

▪ Menținerea măsurii închiderii școlilor pe toată perioada stării de urgență. Elevii din clasele terminale, a VIII-a, a XII-a, a XIII-a – unde este cazul, la școlile profesionale, pentru anii terminali – vor putea reveni la școală în perioada 2-12 iunie, pentru a se pregăti pentru examenele naționale;

▪ Implementarea la nivelul Ministerului Educației și Cercetării a programului „Școala de acasă”, în parteneriat cu Societatea Română de Televiziune;

▪ Modificarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație, în sensul desfășurării probelor pentru examenele menționate în sistem online, înregistrate integral pentru fiecare absolvent în parte și arhivată la nivelul facultății;

▪ Continuarea programului Euro 200 – un calculator pentru elevii din medii defavorizate;

▪ Continuarea procesului de învățare online.

Fonduri europene

▪ Valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro în anul 2020 și peste 4,5 miliarde euro începând cu anul 2021.

▪ Ajutorul pus la dispoziția IMM-urilor, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, este în valoare de un miliard de euro;

▪ Proiectele pentru care au fost deja elaborate ghidurile solicitantului și care urmează a fi implementate sunt:

✓ 120 milioane de euro pentru plata stimulentelor financiare pentru medici și asistenți medicali aflați în prima linie;

✓ 400 de milioane de euro pentru cumpărarea de echipamente și aparatură medicală, precum și pentru achiziționarea de echipamente de protecție, destinate spitalelor sau centrelor de îngrijire pentru seniori, persoane cu dizabilități și copii.

✓ 300 milioane de euro pentru plata șomajului tehnic;

✓ 30 milioane de euro pentru asistenți sociali și asistenți medicali comunitari care furnizează servicii către persoane vârstnice și cu dizabilități, izolate la domiciliu.

Afaceri externe

▪ Soluționarea blocajelor care au afectat libera circulație a persoanelor și transportul de mărfuri spre România, ca urmare a închiderii frontierelor de către Ungaria în contextul epidemiei de COVID-19;

▪ Acțiuni diplomatice pentru deblocarea transporturilor medicale și de marfă din alte state;

▪ Repatrierea cetățenilor români aflați în situații financiare dificile, afectați de consecințele negative economice ale epidemiei de coronavirus.

Justiție

▪ Asigurarea unei practici unitare cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență, atât în materie penală, cât și în materiile non-penale; ▪ Asigurarea suportului tehnic necesar desfășurării audierilor pentru Ministerul Public și Ministerul Justiției în sistem de videoconferință, având în vedere suspendarea activităților cu publicul a instanțelor și parchetelor.

Lasa un comentariu