“Ajutăm şi susţinem toate persoanele aflate în situaţii dificile”, spune Eugen Simion, șeful Serviciului pentru Copilul Maltratat din cadrul DGASPC Neamţ
Statisticile arată că, între 2010 şi 2012, în România s-au înregistrat peste 65.000 de cazuri de violenţă conjugală şi aproape 800 de decese din cauza cruzimii domestice, alcoolul fiind principala cauză a agresiunilor. Datele unui studiu realizat în iulie 2013, la nivel naţional, arată că peste 40% dintre români au auzit de cazuri de violenţă în familie printre cunoscuţii lor. Dintre aceştia, 70% au declarat că victima violenţei fusese soţia şi doar 4,4% au declarat că soţul fusese supus violenţei domestice. Mai mult, cifrele arată că în România, o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde.
Cele mai multe dintre femeile agresate cer ajutorul poliţiei. Din teamă sau din neîncredere, prea puţine apelează, însă, la centrele pentru femei abuzate, unde ar găsi sprijin moral şi material, până la soluţionarea problemelor din familie. De asemenea, cele mai multe victime nu ştiu că pot beneficia de un ordin de protecţie care interzice agresorului să se apropie de ele.
„Mă zdrobeşte în bătaie şi îmi pune cuţitul la gât!…”
Maria este o tânără din Piatra-Neamţ, bătută şi alungată mereu din casă de un soţ alcoolic. „Dimineaţa pleacă la crâşmă şi când se întoarce începe să mă bată. Mă urmăreşte prin toată casa şi mă ameninţă cu moartea. Mă zdrobeşte în bătaie şi îmi pune cuţitul la gât…”, mărturiseşte femeia. A plecat de mai multe ori de acasă, dar de fiecare dată soţul a găsit-o şi a sechestrat-o din nou, aplicându-i acelaşi „tratament”.
„N-am mai suportat şi am fugit. Acolo nu mă mai întorc niciodată”, spune plângând femeia.
Acum, tânăra se află într-un centru social din judeţul Neamţ, unde primeşte adăpost, hrană şi asistenţă, pentru a putea începe o nouă viaţă.
„Victimele unei agresiuni pot beneficia de Ordinul de protecţie care se obţine cam în două săptămâni şi este valabil timp de 6 luni de zile. În acest interval, persoana agresată are timp să se gândească dacă va mai rămâne sau nu cu agresorul. Chiar dacă agresorul este titularul apartamentului, acest ordin îl obligă să părăsească locuinţa. Am avut câteva cazuri de acest fel, o situaţie înregistrându-se în Roman, unde soţul a fost nevoit să-şi construiască un foişor în curte, pentru că nu mai avea voie să se apropie de victimă. Ajutăm şi susţinem toate persoanele aflate în situaţii dificile, pentru a obţine dreptatea de care au nevoie”, ne-a declarat Eugen Simion, șeful Serviciului pentru Copilul Maltratat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamț.
Ordinul de protecţie ţine agresorul departe de victimă
Ordinul de protecţie este o hotărâre judecătorească prin care se iau măsuri urgente care să protejeze victimele violenţei domestice.
Prin ordinul de protecţie, judecătorul poate decide evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, precum şi reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei.
De asemenea, judecătorul poate decide limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune, atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
De asemenea, instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Cum se poate obţine un ordin de protecţie?
Pentru obţinerea unui ordin de protecţie, victima trebuie să completeze o cerere tip, care se depune la Judecătoria de pe raza teritorială în care are domiciliul sau reşedinţa. Cererea poate fi introdusă personal sau, cu acordul victimei, de către un procuror sau de o persoană de la serviciile sociale care se ocupă de violenţa în familie. Cererea este scutită de taxa de timbru judiciar. Dacă doreşte să fie asistată sau reprezentată de un avocat, victima trebuie să solicite acest lucru la Judecătorie, printr-o altă cerere.
Ordinul de protecţie se aplică imediat. Hotărârea judecătorului se comunică secţiei de Poliţie de care solicitantul aparţine (conform domiciliului din dosarul de la judecătorie). Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu acordul victimei.
Ce se întâmplă dacă agresorul încalcă ordinul de protecţie?
Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute prin ordinul de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Dacă agresorul încalcă ordinul de protecţie, se apropie de victimă sau o atacă, aceasta trebuie să sune imediat la 112. Poliția are îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea judecătorească şi să sesizeze organul de urmărire penală în cazul în care agresorul nu respectă ordinul de protecție.
Un ordin de protecţie poate dura maximum 6 luni, perioadă în care persoanele agresate sunt sfătuite să se adreseze serviciilor de asistenţă socială, pentru soluţionarea problemelor din familie.
Irina NASTASIU