Primarul de Bicaz nu vrea ca oraşul să fie doar de tranzit

peturi

 

Visul primarului oraşului Bicaz, Nicolae Sălăgean este ca urbea de sub baraj să devină în scurtă vreme un loc pentru sejurul turiştilor şi nu doar pentru tranzit, înspre Cheile Bicazului, Izvorul Muntelui sau Durău. Pentru acest lucru, Nicolae Sălăgean susţine că va apela la proiecte cu finanţare europeană, pentru dezvoltarea turismului în zona Lacului de Acumulare Izvorul Muntelui. Totodată, primarul de Bicaz susţine că şi proprietarii de pensiuni trebuie susţinuţi de administraţia locală.

”Pregătim multe proiecte, în special în domeniul turismului. Lângă cele din turism avem în vedere o serie de proiecte cu privire la refacerea infrastructurii, aspect care va conduce la dezvoltarea turismului. Ne vom focusa însă pe proiecte dedicate turismului, cele legate de valorificarea potenţialului Laculului Izvorul Muntelui. Este mare păcat că această zonă minunată, unde întâlnim o îmbinare între apă, pădure şi munte nu a fost valorificată aşa cum ar trebui. Trebuie să facem acest lucru şi vom sprijini şi deţinătorii de pensiuni turistice să-şi modernizeze activităţile, astfel încât, turistul să se simtă ca la el acasă. Vrem să transformăm oraşul Bicaz dintr-un oraş turistic de tranziţie într-un oraş turistic de sejur. Bugetul oraşului este limitat dar îl vom gospodări ca să putem avea la un moment dat disponibilităţi dar în principal ne vom baza pe fonduri europene. Joi este o întâlnire a Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est pe această temă, a dezvoltării durabile a turismului, fondurile totale fiind de 4,8 milioane euro. Sigur, noi deja am început să elaborăm proiecte în acest domeniu, valorificând resursele locale”, a declarat primarul oraşului Bicaz, Nicolae Sălăgean.

 

Lacul nesimţirilor!

 

Dincolo de intenţiile primarului de Bicaz stă însă o realitate care se perpetuează de ani de zile pe Lacul Izvorul Muntelui: pet-urile. Astfel, nesimţirea celor care locuiesc în amonte pe râul Bistriţa, în judeţele Neamţ şi Suceava, şi care aruncă deşeurile menajere în albia râului, dar şi a turiştilor care uită gunoaiele în locurile unde s-au bucurat de natură, se cuantifică la barajul de la Bicaz.

Primarul Nicolae Sălăgean susţine că singura soluţie este cea a bunului simţ. Mai trebuie menţionat un aspect şi anume că administraţia locală nu are nicio vină şi nici măcar o atribuţie în gestionarea situaţiei, acestea revenind Apelor Române şi Gărzii de Mediu.

”Ruşinea o suportăm noi pentru că suntem aici, la capăt, iar tot ceea ce adună Bistriţa aduce aici şi totul se opreşte la baraj. Am momente când mi-e ruşine că păstoresc această zonă. Şi acum, oglinda lacului este sufocată de pet-uri, gunoaie, de ce a prisosit unor cetăţeni care locuiesc în amonte de Bistriţa. S-au încercat tot felul de soluţii care, din păcate, nu au condus la rezultatele scontate. Lucrul cel mai potrivit ar fi ca toţi locuitorii de pe Valea Bistriţei, şi din Neamţ şi din Suceava, să fie conştienţi că noi avem obligaţia să păstrăm un mediu curat, pentru noi, pentru generaţiile care vin. Am încercat să facem baraje cu trunchiuri de copac, la Poiana Teiului, dar cantităţile de gunoaie sunt foarte mari şi trec de aceste baraje, şi ajung tot aici”, a declarat primarul oraşului Bicaz.

 

(Gabriel Apetrii)