S-au încheiat de curând manifestările prilejuite de prima ediție a Premiului național pentru proză „Ion Creangă“ Opera omnia, conferit la împlinirea a 180 de ani de la nașterea marelui clasic, originar din ținutul Neamț. Laureatul acestei ediții inaugurale este prozatorul Dumitru Radu Popescu, nume de referință pentru literatura română contemporană, autorul a numeroase cărți unanim apreciate de critică și de marele pubic, unele făcând epocă, între care volumele de nuvele: „Fuga“ – 1958, „Prea mic pentru un război așa de mare“ – 1969, „Duios Anastasia trecea“ – 1967, „Ploaia albă“ – 1971, „Leul albastru“ – 1981, „Galaxia Grama“ – 1984; romanele: „Vara oltenilor“ – 1964, „F“ – 1969, „Vânătoarea regală“ – 1973, „Cei doi din dreptul Țebei“ – 1973, „O bere pentru calul meu“ – 1974, „Ploile de dincolo de vreme“ – 1976, „Împăratul norilor“ – 1976, „Viața și opera lui Tiron B. I. Iepurele șchiop“ – 1980, „Viața și opera lui Tiron B. II. Podul de gheață“ – 1982, „Orașul îngerilor“ – 1985, „Dumnezeu în bucătărie“ – 1994, „Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol“ – 1998, „Săptămâna de miere“ – 1999, „Falca lui Cain – 2001, „Nopțile săptămânii“ – 2005, „Întoarcerea tatălui risipitor“ – 2008, „Pastorul sașilor“ – 2010 etc., la care se adaugă numeroase eseuri, piese de teatru, scenarii de film. Câteva din piesele sale au fost jucate la Teatrul Tineretului („Acești îngeri triști“, „Piticul din grădina de vară“). În ultimii ani și-a dedicat energia creatoare comentării poveștilor lui Ion Creangă, realizând o serie de eseuri de mare rafinament.Trebuie spus că numele laureatului nu a fost cunoscut decât în timpul festivității desfășurate la Muzeul memorial „Ion Creangă“, de la Humulești, Târgu Neamț, odată cu desigilarea plicului cu voturile membrilor juriului, de către acad. Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România Cu excepția prozatorului Augustin Buzura, care nu a putut face deplasarea la Neamț din motive medicale, ceilalți nominalizați din selecția finală – Nicolae Breban, D.R. Popescu, Gabriela Adameșteanu, Petru Cimpoeșu, Varujan Vosganian – au urmărit cu emoție reală momentul anunțului oficial, împreună cu numeroșii spectatori care au ținut să fie prezenți la acest eveniment deosebit, în legendara curte a Casei „Amintirilor“.Despre felul în care s-au derulat acest eveniment și operațiunile de jurizare, discutăm cu criticul literar Cristian Livescu, președintele Reprezentanței Neamț a Uniunii Scriitorilor din România.
Reporter: Ați inițiat acest proiect, oarecum pe modelul premiului național „Mihai Eminescu“, acordat anual la Botoșani, de 15 ianuarie, cu unele noutăți de situare. Sunteți mulțumit de felul cum s-a derulat manifestarea?Cristian LIVESCU: Ne-am convins că o asemenea inițiativă era așteptată, atât la Piatra Neamț, cât și acasă la Ion Creangă, la Humulești, Târgu Neamț. Ea descrie mai bine tradiția și evoluția prozei românești, aduce în actualitate un Creangă deschizător de drumuri în literatura noastră, după cum atrage viguros atenția asupra scriitorilor actuali care s-au consacrat artei narative. Premiul vrea să spună totodată că românul s-a născut poet, dar are în firea lui o dimensiune la fel de prolifică, de activă, ca povestitor, cu înclinație spre istorisire, spre relatare, spre provocarea memoriei. Pentru câteva zile am reușit să aducem în locul de sorginte al nemuritorului Creangă, la 180 de ani de la nașterea sa, pe cei mai importanți prozatori ai momentului, le-am propus să vorbească despre autorul fabulosului „Harap Alb“, laolaltă cu câțiva istorici literari de prestigiu. Premiul național a revenit pe merit unui prozator de mare ținută și anvergură a scrisului, Dumitru Radu Popescu, autorul unor capodopere în genul epic (mă refer în special la romanele „F“, „Vânătoarea regală“ sau „Împăratul norilor“), dovedind cota înaltă la care vrem să ducem acest premiu în anii și edițiile viitoare. Juriul a înțeles exigențele noastre și suntem mulțumiți de acest lucru. Consiliul local și Primăria Târgu Neamț au oferit un cadou-surpriză premiatului – Stiloul lui Poenaru, invenție contemporană cu ingeniosul de la apa Ozanei.Rep.: Au fost reprezentate aici trei generații de prozatori – cei ai generației șaizeciste, bine definită, clasicizată, dar și cei din generațiile imediat următoare. Nicolae Breban, de pildă, se poate considera vădit nemulțumit de rezultat. A fost urmărit de neșansă?C.L.: Valoric vorbind, juriului i-a fost cât se poate de greu să facă o delimitare valorică între D.R. Popescu și Nicolae Breban, doi titani realmente ai prozei românești din ultimii cincizeci de ani, fiecare cu o operă deplin conturată. De altfel, în discuțiile preliminare votării, Daniel Cristea Enache a propus ca premiul să fie acordat ex aequo celor doi mari autori, dar regulamentul asumat de principalul finanțator (CJ Neamț) nu permitea acest lucru. Pe de altă parte, „istoria“ premiului e în plină desfășurare. El a fost gândit să răsplătească substanțial un autor pentru opera sa, să-l degreveze de griji materiale pentru o perioadă de timp, spre a putea lucra la o nouă carte de referință. Trebuie spus că și ceilalți nominalizați îndeplineau întrutotul condițiile primirii laurilor. Cu surâsul său generos, Creangă îi îndeamnă la răbdare și optimism pe toți cei care îi calcă pragul. Aerul de solemnitate cu care oaspeții au fost întâmpinați la Humulești a diminuat mult orgoliile și eventualele asperități între generații. Organizatorii au acordat Medalii jubiliare din partea CJ Neamț, cu efigia lui Ion Creangă, și Diplome de excelență tuturor nominalizaților, semn de prețuire și deplină recunoștință pentru participarea lor la acest eveniment care va rodi în timp o sărbătoare a prozei românești. Încă o dată, pleiada de altitudine a literaturii noastre de ficțiune s-a aflat pentru câteva zile acasă, la Ion Creangă.Rep.: Ce ne spuneți despre simpozionul „Ion Creangă, un homerid în povestea fără de sfârșit a lumii“? A întrunit așteptările?C.L.: Organizarea simpozionului a avut intenția de a vedea felul cum este receptată opera lui Creangă în lumea de azi, de a lua pulsul acestui interes pentru marele clasic, aflat constant între autorii „canonici“ ai programei școlare. Acad. Nicolae Manolescu atrăgea atenția că autorul „Amintirilor din copilărie“ nu poate lipsi din manualele de literatură, totul fiind în seama măiestriei profesorului de a-l duce la sufletul elevilor. Este citit astăzi Creangă? a fost întrebarea care a animat comunicările și discuțiile deschise de profesorul Eugen Negrici, la care au răspuns în diverse moduri: Ioan Holban, Daniel Cristea Enache, Vasile Spiridon, D.R. Popescu (un eseu despre „Ivan Turbincă“), Nicolae Scurtu, Mircea Coloșenco, Nicolae Breban (o frumoasă pledoarie pentru cultivarea neobosită a valorilor literare românești), Constantin Parascan, Constantin Bostan. La rândul meu, am vorbit despre edițiile Creangă de pe piață, cu multe omisiuni și pasaje eronate, care nu respectă, ci aproximează textul îndelung restaurat de G.T. Kirileanu, cărturarul nemțean. Orientalistul Marius Chelaru a prezentat traducerea cea mai recentă a basmului „Harap Alb“, în limba tătară, îmbogățind raftul de transpuneri în diverse limbi ale lumii. Concluzia a tras-o Daniel Cristea Enache: „Am participat la un curs scurt despre Creangă!“ Rep.: Ce semnificație are premiul național „Ion Creangă“, acum, după consumarea primei ediții?C.L.: În geografia literară a țării, acest premiu dă prestanță județului nostru, subliniind faptul că de aici a plecat un „homerid“ (cum l-a numit Ibrăileanu) de talie europeană. Creangă este o efigie, un pol de interes constant pentru turiști, pentru marele public. Apoi, toți invitații au remarcat importanța acestui premiu consistent, în stimularea prozei românești, în decantarea valorilor impuse de acest gen proteic. Pentru viața literară din județul nostru, pentru nucleul scriitoricesc de aici, premiul oferă contacte prețioase cu autori din alte spații, care sporesc astfel interesul pentru Ion Creangă. Vrem să menținem turnura simpozionului, pentru a aduce mereu în actualitate personalitatea sa. În numele Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România, cu care am conturat acțiunea, vrem să mulțumim Consiliului Județean, președintelui Ionel Arsene, pentru receptivitate și susținere, Consiliului și Primăriei Târgu Neamț, primarului Daniel Harpă, Centrului de Cultură „Carmen Saeculare“, Fundației „Arcade“ și Fundației culturale „Ion Creangă“ din Târgu Neamț, pentru contribuția adusă la reușita proiectului. (Interviu de Mihael BALINT. Fotografii de Valentin ANDREI)