* Convorbire cu primarul Marcel Prună
Rep.: Văd că sunteţi prins cu treburi până peste cap, e început de an, bugetul încă nu-i aprobat, dar multele dumneavoastră proiecte sunt clar conturate, răsărite ca ghioceii din zăpadă…
Marcel Prună: V-aţi întâlnit cu cei de la firma de consultanţă, abia de au ieşit din biroul meu. Anul trecut am câştigat finanţarea pentru un proiect, în sumă de 1,5 milioane, fondurile europene fiind alocate pentru refacerea unui drum distrus de inundaţii. Am terminat procedura de licitaţie, eliberăm autorizaţia de construire şi, cum dă căldura, ne şi apucăm imediat de treabă. Este o lucrare mai amplă, sunt de asfaltat 3,5 km de drum comunal, cu diguri de apărare şi poduri noi. Se schimbă totul în acea zonă, din satul Pluton. Inundaţii am avut în toată comuna, dar, acolo, configuraţia terenului e altfel. Pârâul e lângă drumul care cade „pradă” inundaţiilor; ultima dată a fost afectat foarte tare. Am semnat cererea de finanţare, s-a ţinut licitaţia. Nu se poate altfel, imediat au „curs gârlă” şi contestaţiile. Asta se întâmpla în iunie 2012 şi abia acum am scăpat de tot acest tam-tam. Toate firmele participante la licitaţie au depus contestaţie. Am avut câştig de cauză, dar am pierdut multă vreme. Norocul nostru a fost că am scos la „pachet”, partea de execuţie cu proiectul tehnic şi, separat, partea de consultanţă. Am mers în paralel cu două proceduri de licitaţie, ca să grăbim lucrurile.
Rep.: Tot în paralel, aţi lucrat şi la cel de al doilea mare proiect. Nu doar în materie de licitaţie. În ce se va concretiza?
M.P.: Vom continua asfaltările în satul Pluton, pe diferenţa de drum afectată de inundaţie. O porţiune de 3,5 km de drum comunal va fi asfaltată cu fonduri europene, iar pentru restul de drum avem aprobată o finanţare de 2,5 milioane euro. Anul trecut am făcut studiul de fezabilitate, proiectul fiind depus la Ministerul Dezvoltării, iar în decembrie 2012 am primit vestea finanţării lui, din fonduri guvernamentale. Acum suntem în procedura de licitaţie şi cu investiţiile incluse în acest proiect. Sperăm să avem semnat cât mai repede şi contractul de execuţie a lucrărilor.
Rep.: Să nu-mi spuneţi că şi următorul proiect e tot pentru asfaltări de drumuri comunale.
M.P.: După ce realizez aceste două mari proiecte, va fi asfaltat întreg drumul din satul Pluton, fiind prevăzut cu podeţe noi şi diguri de apărare. Astfel va fi complet rezolvată problema drumului DC 158 – Pipirig. Pentru DC 159 -Pipirig, în lungime de 11 km, aveam un alt proiect în derulare, din anul 2008. Cu asfaltul suntem la kilometrul 6. Sperăm să primim fondurile pentru a ajunge cu asfaltul până la capătul drumului.
Rep.. După asta, vor fi asfaltate toate drumurile din comuna?
M.P.: Toate drumurile comunale, da. Dar nu şi străzile laterale, uliţele săteşti.
Rep.: Următorul proiect?
M.P.: Cel mai mai important proiect consider că este cel de la alimentarea cu apă în satele Pluton, Dolheşti, Piţiligeni, Stânca şi Leghin. Avem o alimentare cu apă, staţii de captare şi de tratare, făcute în 2004, dar este numai pentru satele Pipirig şi Boboieşti. Avem depus şi proiectul pentru realizarea reţelei de canalizare în aceste sate, dar nu am primit nici o veste în privinţa finanţării lui. Captarea realizată atunci nu ar putea asigura debitul necesar şi pentru celelalte 5 sate. În aceste condiţii, sunt pus în faţa unei hotărâri pe care va trebui s-o iau, una foarte grea. Aş vrea să fac staţiile de captare şi de tratare undeva, în amonte, în satul Pluton, cu staţie de epurare în satul Leghin. Aşa aş avea încheiate toate utilităţile în comuna Pipirig, cele de apă şi canalizare. Ar fi un lucru extraordinar! Din păcate, imposibil de realizat dintr-o dată! Am discutat cu specialiştii, în total, investiţia se ridică la peste 20 milioane euro. Un proiect cu o aşa sumă nu poate fi accesat de o primărie rurală. Voi fi nevoit să fac investiţia pe bucăţele, în funcţie de câţi bani pot primi.
Rep.: N-aţi încercat prin GAL?
M.P.: Comuna Pipirig face parte din GAL „Ceahlău”. Se aude că, prin GAL s-ar putea accesa fonduri europene mai consistente. Deocamdată nu-i nimic stabilit concret. Un bun gospodar aşa ar proceda: face o câte o singură staţie de captare, tratare şi clorinare, plus reaţeaua de canalizare, iar în capătul de jos, staţia de epurare. Un singur proiect, o investiţie pentru toate cele 5 sate. Bani nu sunt pentru toate dintr-o dată, aşa că va trebui să „fragmentăm” acel proiect, să dimensionăm investiţiile pe mărimea sumelor pe care le putem primi.
Prin GAL „Ceahlău” am depus un proiect, este deja ajuns la Iaşi, pentru reabilitarea şi dotarea căminului cultural, în valoare de 49.000 euro.
Rep.: Blocul ANL?
M.P.: Este începută construcţia lui. Ni s-au primis 20 miliarde lei vechi, investiţia se ridică la peste 35, dar am primit numai vreo 5. Constructorul şi-a început treaba, blocul este „ieşit din pământ”, iar ANL-ul îi datorează bani. Am mai realizat o investiţie foarte importantă în acea zonă, pentru preluarea apelor pluviale. S-a făcut un canal de 200 m, prin care scoatem apele pluviale din tot centrul comunei Pipirig. M-a ajutat şi constructorul de la blocul ANL, a contribuit şi cu fonduri locale. Utilităţile pentru acel bloc de locuinţe sunt făcute: apă, canal, inclusiv gazul metan.
Rep.: Cum vă descurcaţi cu atâtea proiecte, cine vă ajută la întocmirea lor?
M.P.: Dacă valoarea proiectului e peste 15.000 euro, se scoate la licitaţie, se fac contracte cu firme de consultanţă. Dacă nu, prin încredinţare directă. Este o problemă aici, care ţine de termenul foarte scurt între apariţia oportunităţii de finanţare şi data depunerii proiectului. Dacă nu ai deja făcut studiul de fezabilitate, să mai ţii procedurile de licitaţie şi pentru asta, să obţii toate avizele necesare care se dau la o lună, nu ai cum să te încadrezi în termenul dat şi să depui la timp proiectul respectiv. Ne pregătim din vreme multe din documentaţiile necesare proiectelor.
Rep.: La ce oră şi cum începe ziua de muncă a primarului Marcel Prună?
M.P.: Demnitarul nu-i normat cu ora. Eu sunt la primărie sâmbăta şi duminica, şi în fiecare zi până seara târziu. Dimineaţa, de pe la ora 5, încep să sune telefoanele. Ba că a nins, ba că-i polei. Încep programul de lucru, chiar dacă n-am apucat să mă spăl pe faţă. Sunt unii care mă sună şi pe la ora 2 noaptea. Este o muncă foarte grea.
Rep.: Mai am o curiozitate. Ori de câte ori am venit la dumneavoastră, uşa biroului era mereu larg deschisă…
M.P.: Întotdeauna o las deschisă! Din două motive. Primul e ca să nu-mi strice broasca de la uşă. Fiecare om are un anumit mod de a deschide uşa, şi vin foarte mulţi într-o zi. Pipirigul este o comună foarte mare, e pe locul doi în judeţ ca populaţie, după Săbăoani. Stau cu uşa mereu deschisă să vadă omul ce fac, dacă sunt ori nu prins într-o discuţie, ca să stea liniştit la rând.
Foto: Sorin PRUTEANU
