* Buletinul de analiză de la Larex Bucureşti arată că mierea din ajutoarele UE conţinea anilină şi hidroximetilfurfurol, substanţe toxice pentru ficat şi pentru sistemul nervos
* „Combinaţia dintre ele este distructivă mai ales pentru copii”, a declarat farmacistul Dumitru Nastasă
* Poliţiştii au întocmit dosar penal împotriva patronilor Atifco, egipteanul Atef El Said Abd El Aziz El Keleini şi irakianul Ali A. Ali, pentru înşelăciune privind calitatea mărfurilor
Mierea distribuită, cu titlul de ajutor UE, săracilor din judeţ este, de fapt, o otravă veritabilă. Asta au stabilit specialiştii de la Laboratorul Larex Bucureşti, după ce au analizat probele trimise de Poliţia Neamţ, ridicate de la ANGR Podoleni, în ziua de 7 noiembrie 2013.
În buletinul de analiză scrie că mierea supusă testelor era o „substanţă vâscoasă de culoare roşiatică, în două ambalaje de desfacere de 250 g – caserole din material plastic, închise cu capac din acelaşi material, etichetate şi inscripţionate în limba română. Produs UE, ambalat de OBERON-X LTD Bulgaria, distribuit de SC ATIFCO FINE FOOD SRL. An de producţie 2012, durată de valabilitate 24 de luni, termen de valabilitate mai 2014”.
Concluziile, însă, sunt cele care contează. Şi care arată că cei mai sărmani copii din judeţ (că, în fond, pentru ei a fost păstrată mierea primită de familiile sărace) au mâncat, de fapt, o otravă veritabilă, care le-a afectat ficatul şi sistemul nervos. „Conform ordinului MAPAM/MS/ANPC nr. 522/798/317/2003 pentru aprobarea Normelor privind denumirea, desemnarea, definirea caracteristicilor şi compoziţiei mierii se interzice adăugarea în miere a oricărui ingredient alimentar, inclusiv a aditivilor alimentari sau orice alt adaos. Produsul analizat nu corespunde ordinului, deoarece are adaos de glucoză industrială şi culoare de anilină. De asemenea, nu corespunde aceluiaşi ordin la parametrul hidroximetilfurfurol (HMF) – determinat 139,4, prevăzut maxim 40”.
Farmacistul Dumitru Nastasă ne-a explicat cât de „benefică” este fiecare din aceste substanţe: „Anilina este foarte foarte toxică şi, cu toate acestea este folosită în industrie, inclusiv în industria medicamentelor. Paracetamolul, de exemplu, conţine un derivat de anilină. De altfel în industria medicamentelor se folosesc derivatele. Anilina ca atare nu se foloseşte pentru că este un toxic hepatic devastator. Hidroximetilfurfurolul este, de asemenea un toxic, care afectează sistemul nervos, iar combinaţia dintre ele este distructivă, mai ales pentru copii, ei având organismul tânăr şi foarte sensibil la compuşii chimici”.
Conform precizărilor făcute de Emilia Arcan, vicepreşedintele CJ Neamţ, în judeţul nostru s-au distribuit cam două tone de miere din lotul incriminat. Restul a ajuns la furnizor, aşa cum s-a întâmplat în mai multe judeţe din ţară. Diferenţa este că la noi s-a sesizat poliţia, care a întocmit dosar penal pe numele celor doi patroni ai firmei Atifco, un egiptean şi un iranian, vedete în mai toată presa din România. Acuzaţia care li se aduce celor doi oameni de afaceri este înşelăciune peivind calitatea mărfurilor. Jurnaliştii de la Atitudinea on line, un săptămânal din Constanţa, au găsit câteva explicaţii pentru prosperitatea patronilor Atifco.
* „Amestec de glucoză, zahăr, tocătură de scaieţi, praf de porumb şi gelatină”
“Potrivit deputatului PSD Sorin Avram Iacoban, mierea falsificată a fost achiziţionată de la firma bulgărească Oberon X Ltd, care a trimis în România, în realitate, sirop de glucoză, un amestec de glucoză, zahăr, tocătură de scaieţi, praf de porumb şi gelatină, după cum avea să iasă la analizele de laborator”, scrie Atitudinea on line. “De altfel, pe etichetele bulgăreşti scrie clar că produsul nu prezintă activitate enzimatică, ceea ce înseamnă că nu are nici o legătură cu albinele.
Foarte interesant, în acest context, este şi istoricul afaceriştilor de la Atifco. Beneficiari, în ultimii ani, a câtorva zeci de milioane de euro din banii UE pentru produse alimentare destinate sărmanilor din România, patronii Atifco, egipteanul Atef El Said Abd El Aziz El Keleini şi irakianul Ali A. Ali, au legături extrem de strânse cu Portul Constanţa. De fapt, că se poate spune că imperiul Atifco a fost clădit graţie relaţiilor întreţinute de cei doi afacerişti arabi cu factorii de conducere din administraţia portuară. Cei doi arabi sunt implicaţi în mega-dosarul mafiei din Portul Constanţa, iar firmele Atifco au fost identificate de procurori ca fiind principalii „contributori” ai fostului director Eugen Bogatu şi vameşilor corupţi. Potrivit anchetatorilor, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini şi Ali A. Ali au reuşit să se sustragă de la plata obligaţiilor vamale către bugetul de stat sau au obţinut rambursări ilegale de TVA prin mai multe metode, principalele fiind încadrarea în poziţii tarifare eronate, corespunzătoare unor produse pentru care taxele vamale sunt inferioare valoric, şi prezentarea de documente (unele falsificate chiar de membrii reţelei) în care mărfurile sunt subevaluate cantitativ şi valoric. Majoritatea operaţiunilor comerciale internaţionale ale de acestei grupări au fost realizate prin BV Constanţa Sud-Agigea, declaraţiile vamale fiind întocmite de firma de comisionariat vamal Container Clearence Services SRL Agigea(administrator Aurelian Cătălin Pilcă), activitatea societăţii fiind coordonată de Eugen Bogatu, fost administrator al acesteia, împreună cuAtef El Said Abd El Aziz El Keleini. Eugen Bogatu îi oferea susţinere cetăţeanului egiptean prin intervenţii pe lângă factori de decizie vamali, pentru a accepta importurile subevaluate efectuate de societăţile controlate de acesta sau de alţi parteneri de afaceri ai săi. Aşa stând lucrurile, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini îi achitau lui Eugen Bogatu comisioane de aproximativ 3.000 lei/container introdus în ţară şi îi plătea o chirie mult supraevaluată -15.000 euro lunar, pentru un spaţiu de depozitare (situat în zona gării Căţelu din Bucureşti) aparţinând firmei Comat Met SA Bucureşti, la care administrator şi asociat este Eugen Bogatu. Numai în perioada 2009- 2011, Atifoc a făcut importuri de fasole, jucării, pastă de tomate, orez, tutun vrac, textile, cosmetice şi exporturi de utilaje agricole şi industriale care au generat câştiguri ilegale de ordinul milioanelor de euro”.
Cristina MIRCEA
