Politizarea evenimentelor de maximă importanţă pentru viaţa comunităţilor a început să deranjeze mediul de afaceri. Preşedinţi ai Camerelor de Comerţ din cel puţin 3 judeţe sunt indignaţi de modul în care a fost preluat şi prezentat proiectul pentru realizarea autostrăzii care să lege Moldova de Ardeal, în condiţiile în care reluarea acestei iniţiative în acest an a pornit de la membrii camerelor de comerţ. Este adevărat că politicienii nu au pomenit nimic despre iniţiativele, proiectele şi întâlnirile (ca să nu zic presiunile mediului de afaceri, pentru ca infrastructura de transport să se realizeze odată. Şi cu asta, parlamentarii şi administrativul au punctat pentru a-şi realiza un capital politic. Mai există un aspect, discursul trebuie centrat pe ideea că această infrastructură de transport trebuie creată pentru a genera investiţii şi nu ca să fie folosită expresia populistă “să inflorească afacerile”.
Legat de acest subiect, Mihai Apopei, preşedintele CCI Neamţ, a declarat: ,,Lipsa infrastructurii este cea mai mare problemă a Moldovei, în sensul în care cheltuielile cu transportul afectează toate afacerile – ca un exemplu, costurile de transport pentru un producător sau investitor din Neamţ este cu 33% mai mare decât a unuia din Satul Mare, având în vedere infrastructura mai bună, distanţa şi starea drumurilor. Aşa că Moldova este pur şi simplu ocolită de afacerile europene şi dacă nici în acest moment al adevărurilor spuse la scenă deschisă nu se vor lua măsuri, avem toate şansele ca regiunea nord est să fie crescătorie de zimbri şi nu ţinut European…Indignati sau nu, reprezentanţii mediului de afaceri continuă demersurile începute şi în Iasi sau Bacău, ca şi în Neamţ. La Camera de Comerţ din Bacău se va face o analiză a drumurilor (o problemă gravă este lipsa drumurilor de legatură între judeţe sau zone importante din acestea dincolo de autostrăzi şi drumuri expres). Cei de la Iaşi şi-au luat în grijă analiza şi depistarea tuturor posibilităţilor de transport rapid, iar la Neamţ… ei bine, de la Neamţ va începe”. Camera de Comert Neamţ şi-a propus să sensibilizeze întreg mediul de afaceri, şi iniţiază împreună cu Camera de Comerţ a României o întâlnire cu patronatele din toate ramurile…Că nu există coerenţă încă în domeniul acestor organizaţii vitale pentru susţinerea atât a mediului de afaceri cât şi a societăţii civile ne-a demonstrat tot preşedintele Camerei de Comerţ Neamţ: peste 60 % din fondurile de promovare a exportului a fost absorbit în perioada precedentă de industria mobilei…dacă toate ramurile de producţie din România ar fi avut coerenţă şi susţinere prin activitatea unor organizaţii patronale, acest lucru nu ar fi fost posibil…toate acestea demonstrează că realitatea mediului de afaceri este cu totul alta, în ciuda faptului că politicienii declară că un proiect de anvergura autostrăzii, prezentat săptămâna trecuta, nu trebuie să aibă culoare politică.)
Şi nici nu este vorba despre culoare politică, pentru că în surdină şi foarte departe de canalele de comunicare, mediul oamenilor de afaceri s-a hotărât să creeze opoziţie lumii politice, care a demonstrat în ultimii 20 de ani că nu este capabil să susţină un proiect durabil şi cu efect pe termen lung în mediul economic. Oamenii de afaceri nu au susţinut până acum un demers suficient de puternic pentru determinarea îndeplinirii unor proiecte economice sau pentru realizarea unei acţiuni de anvergură pentru susţinerea societăţii civile. Metafora junglei este folosită deseori pentru a defini modul în care politica a dirijat până acum mediul economic şi a denaturat termenul de afacere până la concluzia că acestea sunt posibile numai în societăţi evoluate şi civilizate. Viaţa în mediul de afaceri este, în mod fundamental, cooperativă , iar competiţia este posibilă numai în limitele unor preocupări mutuale împartăşite. De fapt, conform teoriei evoluţioniste, cooperarea este întotdeauna cea mai bună strategie şi în natură şi în mediul de afaceri. Contrar metaforei „fiecare pentru sine” afacerile implică aproape întotdeauna largi grupuri de oameni ,care cooperează şi au încredere unii în alţi, din care fac parte reţele de furnizori, prestatori de servicii, consumatori si învestitori . Toleranţa devine astfel echilibru necesar între “ noi şi ceilalţi”. Asumarea spiritului tolerant înseamnă a deschide orizonturi noi de viitor…cu totul altfel însă a dirijat scandalul şi disensiunea politică sensul vieţii în România. Organismele cele mai importante ale mediului de afaceri, patronatele, contraponderea firească alor sindicate, au dispărut aproape fără urmă din ochii contribuabilului, lăsând în urmă termenul de partid politic, a cărui singur scop, indifferent de culoare, a fost –şi este- să ajungă la putere….Disensiunea creată şi care afectează maxim lumea obişnuită, îşi face simţită şi în administraţie – dacă un om politic cu bun simţ rătăcit în sistem încearcă să ajute comunitatea cu ceva, îi apare respingerea instituţiei, pe criteriul rivalităţii politice.
Corina MÎNDRU
