Credincioşi din toată Moldova veneau să-i asculte predicele, unice pe Valea Bistriţei
În timpul păstoririi sale, a ridicat şi refăcut 11 biserici
Părintele Gheorghe Filip s-a născut pe data de 7 iunie 1914 în satul Dămileni, comuna Cristineşti, raionul Dorohoi, regiunea Suceava. A fost cel mai mic din cei şase copii ai familiei Filip. Tatăl, Neculai Filip, a murit în război, iar la vârsta de aproape doi ani micuţul Gheorghe a rămas orfan şi de mamă. Surorile mai mari au fost nevoite să împartă sărăcia şi cu mezinul.
A absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuţi în 1941, an în care s-a şi căsătorit. În anul 1943, a fost numit preot în parohia Broscăuţi, în Dorohoi, iar în anul 1945 a fost transferat în parohia Băluşeni, Botoşani.
Acolo, împreună cu soţia sa, presbitera Ortoansa, a format şi dirijat un cor alături de care se deplasa şi în satele vecine. Adunase toată suflarea la biserică, intrând în vizorul regimului comunist. Astfel, pe 10 septembrie 1948, părintele a fost arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale şi condamnat prin sentinţa nr. 430/1949 a Tribunalului Militar Iaşi, la cinci ani şi două luni de închisoare. A executat pedeapsa la Botoşani, Galaţi, colonia Peninsula şi Aiud. A fost eliberat la sfârşitul anului 1954 şi numit preot la 1 noiembrie 1954, în parohia Codreni, Dorohoi. În anul 1957 a fost transferat în parohia Corlățeni, Dorohoi.
În 1959 a fost din nou arestat şi condamnat, prin sentinţa nr. 209/1960 a Tribunalului Militar Bucureşti, apoi închis la Suceava, Bucureşti, Jilava, Salcia şi Canal.
„Aveţi grijă ca buchetul acesta de flori să nu rămână ca un foc de paie”…
În anul 1964 a fost eliberat şi, în data de 1 septembrie 1964, a fost numit preot în parohia Alba, raionul Dorohoi. „În anul 1964 a venit ca preot paroh Filip Gheorghe – fost deţinut politic – care a avut un succes deosebit în misiunea preoţească. Credinţa lui puternică şi activitatea lui neobosită au umplut biserica de credincioşi. A reorganizat corul bisericii, făcând multe repetiţii pe la casele credincioşilor. Rămân memorabile cuvintele părintelui referitoare la corul bisericii: «Aveţi grijă ca buchetul acesta de flori să nu rămână ca un foc de paie»”, spune părintele Adrian Spinosu, de la parohia Alba.
Pe data de 1 decembrie 1966, părintele Filip a fost numit preot în parohia Fandolica (Vlădeni), iar pe data de 1 mai 1972 a fost transferat în parohia Săvineşti, Neamţ. Aici câştigă, în scurt timp, popularitate, prin felul de a se purta cu enoriaşii, prin compasiunea pe care o manifestă faţă de cei aflaţi în necazuri, dar şi prin predicile sale, unice pe Valea Bistriţei.
În timpul păstoririi sale, a ridicat şi refăcut 11 biserici. A fost pensionat în august 1997, trecând la cele veşnice la 5 noiembrie 1997.
Mărturii… mărturii…
Joi, 21 mai, de Înălțarea Domnului şi Ziua Eroilor, a avut loc, la biserica „Sfinții Voievozi” din Săvinești, slujba de pomenire a preotului Gheorghe Filip, în prezenţa unui număr însemnat de credincioşi. Îmbrăcați în costume populare, elevii Şcolii din Săvineşti au adus un omagiu eroilor, intonând cântece patriotice. La eveniment au participat, alături de părintele paroh Petru Munteanu, primarul de Săvinești, Daniel Horciu, cadre didactice și oficialităţi ale comunei.
„Părintele Filip şi doamna preoteasă au fost, pentru mine, doi părinţi adevăraţi. Eram străină în comuna Săvineşti şi, ori de câte ori aveam o problemă, un necaz, îmi găseam liniştea în casa lor. Ei m-au îndrumat să merg pe drumul cel bun. Fiind văduvă de 31 de ani, ei mi-au stat alături, şi la bine şi la greu. Nu-i voi uita niciodată şi, cât voi trăi, voi îngriji mormântul lor”, a mărturisit o altă fiică duhovnicească de-a părintelui.
Figura părintelui Gheorghe Filip completează galeria eroilor nemţeni, care au suferit în lagăre şi închisori pentru dreapta credinţă, de jertfa cărora se împărtăşeşte astăzi neamul românesc.
Irina NASTASIU