Piesa „Matca” a fost publicată în revista „Teatrul”, nr. 9/ septembrie 1973, iar apoi în volumul „Setea muntelui de sare”, apărut în 1974, la Editura Cartea Românească. A fost tradusă în franceză (1975), rusă (1978), macedoneană (1979), maghiară (1980), engleză (1985), fiind jucată pe numeroase scene ale lumii.
Premiera absolută a piesei a avut loc la 15 octombrie 1974, în Elveţia, pe scena companiei Le Nouveau Theatre de Poche din Geneva. În aceeaşi lună, piesa este montată la Teatrul Mic din Bucureşti, în regia lui Dinu Cernescu.
Pe 6 martie 1975 a avut loc, la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, premiera piesei „Matca”, textul fiind refăcut special de autor pentru acest spectacol.
Din distribuţie făceau parte Catrinel Paraschivescu Blaja (Irina), Cornel Nicoară (Moşul), Ion Muscă (Titu), Nina Zăinescu (Silvica), Paul Chiribuţă (Lelea Anica / Prima momâie), Constantin Cojocaru (Gaga Ioana / A doua momâie). Regia: Marin Sorescu; Asistenţi regie: Eduard Covali şi Alexandru Lazăr. Scenografia: Liviu Ciulei şi arh. Dan Jitianu; Muzica: Dinu Petrescu; Ilustraţia muzicală: Lucian Ionescu.
Piesa a fost distinsă cu Marele premiu la Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret şi copii, Piatra-Neamţ, 1975.
„Fără tăgadă, «Matca» (piesă în două acte, şase tablouri), elaborată de Marin Sorescu în perioada 1969 – 1973, este unul dintre cele mai tulburătoare texte dramatice ale sale. Deşi majoritatea criticilor de teatru sunt de părere că piesa are ca punct de pornire inundaţiile catastrofale din primăvara anului 1970, faptul că scriitorul însuşi precizează că 1969 este anul în care a început s-o scrie dovedeşte că proiectul ei anticipează evenimentele din 1970, că, doar ulterior acestora, dramaturgul modelează aparent propria sa imaginaţie în funcţie de o catastrofă naturală. Miezul fierbinte al textului îl constituie povestea potopului, a prăpădului lumii şi a capacităţii omului de a renaşte din propriul sfârşit prin naştere. O genială metaforă cosmică, dar şi religioasă (o universală religie a speranţei).
Dar (…) să reiterăm istoria spectacolelor cu «Matca»: premiera mondială a piesei a avut loc în 17 octombrie 1974, la Geneva. Le Nouveau Théâtre de Poche a fost gazda evenimentului. Premiera pe ţară a avut loc două zile mai târziu, la Teatrul Mic din Bucureşti, în regia lui Dinu Cernescu. În distribuţie: Leopoldina Bălănuţă (Irina), Vasile Niţulescu (Moşul), Mitică Popescu (Logodnicul). În 1975, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ (cea mai dinamică instituţie de profil din acei ani), însuşi Marin Sorescu a fost regizor, iar scenografia a fost asigurată de Liviu Ciulei şi Dan Jitianu (…) Voi încheia aceste consideraţii asupra piesei «Matca» şi a reprezentaţiilor sale scenice cu un citat al regizorului Liviu Ciulei, cel care a creat scenografia spectacolului de la Piatra-Neamţ, spectacol regizat de însuşi Marin Sorescu: «Sigur că Matca este una dintre cele mai bune piese care s-au scris în limba noastră. Şi de aceea colaborarea mea cu Marin Sorescu nu a fost un act de opţiune, ci aş putea spune, a fost aproape un act de reverenţă faţă de aceste deosebit de frumoase pagini de literatură».” (Ioana Dinulescu – „O temerară punere în scenă a piesei Matca”, în revista „Ramuri”, nr .04/2011).
Irina NASTASIU