Când am ajuns la sediul Asociaţiei Crescătorilor de Animale din comuna Bicaz Chei, ne-a atras atenţia „camuflajul”. Mai multe pături „mătuiau” sticla de la ferestre şi de la uşă. Am intrat, înăutru era întuneric, beznă totală. Doar un perete era luminat, unde se putea distinge clar conturul unei hărţi: păşunea comunală, terenurile agricole, cu toate coordonatele sale stabilte cu GPS-ul. De la distanţă, cu un băţ lung, Emil David Ţepeş le arată cu exactitate crescătorilor de animale unde le este păşunea, care sunt suprafeţele de teren agricol pentru care să ceară subvenţii. Dumnealui este vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale Bicaz Chei, care are 480 de membri, fiind sigura din comună. A întrerupt „lecţia de geografie locală”, a dat o pauză „elevilor”, făcându-şi astfel vreme să discute cu noi: „Îi ajut la întocmirea dosarelor pentru subvenţii. La asociaţie avem un calculator şi o videocameră, pe care le folosim ca să ajutăm oamenii la indentificarea corectă a terenurilor şi a amplasamentelor, cu indicarea corectă a suprafeţelor deţinute. În momentul când crescătorul de animale se duce la APIA Neamţ, să aibă toată documentaţia în regulă. Sunt oameni de toate vârstele, unii se orientează mai greu în teren. A venit la noi un bătrân în vârstă de 88 de ani, ne-a rugat să-i găsim pământul pe hartă, să-l identificăm cu videoproiectorul. Asta pentru a nu avea suprapuneri de teren, situaţii în care se pierd subvenţiile. Vrem să venim cât mai mult în sprijinul cetăţenilor, pentru a nu se face greşeli în actele de subvenţii”.
Asociaţia crescătorilor de animale din comuna Bicaz Chei este o asociaţie mixtă, care include crescătorii de bovine şi ovine. Lucru ce a stârnit multe controverse în rândul forurilor superioare. Mai ales că, la nivel naţional, federaţiile sunt separate, una pentru taurine, alta pentru ovine şi caprine. De ce la Bicaz Chei se poate şi altfel, ne spune domnul Emil David Ţepeş: „De la fedaraţie ni s-a spus că nu are ce căuta vaca unde este oaia la păşunat. Noi suntem într-o zonă cu păşune înaltă, în vârfuri nu se pot păşuna decât oile, iar la baza muntelui pasc vacile. În cadrul asociaţiei avem 1280 ha de la Primăria Bicaz Chei, luate în concesiune pe 10 ani. Avem în derulare un program de îmbunătăţire a păşunilor şi vrem să facem şi nişte adăposturi pentru animale. Avem construite 5 saivane, am început lucrările la alte 3 şi mai trebuie să facem încă 11. Nu ştiu dacă vom reuşi să le facem pe toate în acest an, noi de străduim să facem barem 8. Banii sunt puţini, iar lucrările foarte costisitoare”.
Problema problemelor rămâne tot valorificarea produselor obţinute de la animalele pe care oamenii le au în bătătură. Am dorit să aflăm de la Emil David Ţepeş, în ce măsură îi poate ajuta Asociaţia crescătorilor de animale: „E o problemă destul de grea. N-am reuşit mare lucru în sprijinirea cetăţenilor pentru valorificarea produselor. Avem probleme cu procesatorii care cumpără laptele de la cetăţeni şi le oferă un preţ foarte scăzut. Dau 0,8 lei pe litru de lapte vara. Iarna, când omul dă o mulţime de bani pe tain, preţul este de doar 90 bani pe litru. Este foarte puţin! Crescătorii de animale sunt nemulţumiţi, dar n-au încotro, ca să nu rămână cu laptele, îl vând şi la un preţ mic. Vara, toate văile sunt „pline de caş”, nu avem cui să-l vindem, nu avem contracte cu firme serioase care să poată prelua producţia”.
Deocamdată, crescătorii de animale stau cu ochii pe primărie. Li s-a promis că se va construi, în centrul comunei, un magazin mare, un centru comercial mixt, în care ei să-şi poată vinde produsele obţinute de la animale. Produse tradiţionale, ecologice.
