Rep.: Pădurea este acum „coafată” după „moda” noului cod silvic, a amenajamentelor forestire. Pe cetăţean îl intereasă să-şi primească bucata de pădure cuvenită…Cu cât îi ajută ori încurcă codul silvilc?
Gavril Lupu: Ce să zic, cred că noul cond silvic o să favorizeze marile firme de exploatarea a lemnului, e de partea lor. Micii proprietari de pădure vor trebui să-şi facă amenajamente silvice, o să-şi marce apoi arborii ca să-i poată tăia. Dar mai avem multă pădure de pus în posesie. Primăria mai are de primit 1175 hectare de pădure, iar cetăţenii vreo 100 ha. Problema e că nu mai e pădure la noi, în comună, care a fost, au dat-o la alţii, pe suprafeţe foarte mari. Nouă o să ne dea pădurea în altă parte. Moştenitorii Sturza au vândut toată pădure primită la noi. Impozit nu plătesc pe ea, pentru că, în acte, este prinsă în zonă de strictă protecţie, din care n-ai voie să tai. Dar se exploatează masiv pădure, în linişte. Se ştie asta. Noul cod silvic va trebui să lămurească acest lucru. La noi n-o să fie depozite pentru material lemnos, pentru că e pădure privată, face proprietarul ce vrea cu lemnul.
Rep.: La Hangu, fondurile europene sunt deja o prezenţă obișnuită. Din chiar momentul în care au primit ”undă verde” de la Uniunea Europeană, cu destinaţia România. Asta chiar înainte de aderare. Aţi început cu proiecte de valori mici, 75.000 dolari, atât cât se putea aloca pe atunci prin FRDS. A urmat o finanţare cu mult mai consistentă, de un million de euro, derulată prin programul SAPARD. Bani europeni care s-a concretizat în realizarea sistemului de alimentare cu apă în două sate. Apogeul a fost atins prin parafarea contractului de finanţare a proiectului integrat în valoare totală de 2,5 milioane euro. Este vorba de fonduri integral nerambursabile, fiind destinate investiţiilor de interes public. Care înseamnă alimentare cu apă, sistem de canalizare, asfaltarea unui drum, investiţii de care beneficiază locuitorii satelor Buhalniţa, Grozăveşti şi Rugineşti. Proiectul este finalizat în totalitate. Spre ce aveţi acum aţintită privirea? Ce alte proiecte aducătoare de bani aveţi în lucru?
G.L.: Acum, avem un proiect pentru alimentarea cu apă în satul Grozăveşti şi canalizare ape uzate cu staţie de epurare în satul Hangu. Finanţerea este asigurată prin Fondul de Mediu. Lucările au început de anul trecut. Valoarea totală a investiţiei este de peste un milion de euro. Termenul de finalizare este prevăzut pentru anul 2015, dar o vom termina anul acesta. După asta vom avea sisteme centralizate de alimentare cu apă în toată comuna, cu excepţia extinderilor mici care vor trebuie făcte şi ele. Canalizare avem la Buhalniţa-Rugineşti, iar acum facem în Hangu.
Rep.: O sursă de bani europeni o aveţi foarte aproape, în chiar sediul Primăriei Hangu. Mă refer la GAL „Ceahlău”, din care face parte şi comuna Hangu. Câte proiecte aveţi aici şi în ce stadiu sunt?
G.L.: Din păcate, la GAL, proiectele sunt de valori mici. Am şi eu depuse două proiecte. Unul este pentru reabilitarea şi amenajarea vechiului sediu al Primăriei Hangu, care va deveni după asta cămin cultural. Pentru acest proiect am semnat contractul de finanţare, valoarea proiectului este de vreo 50.000 euro. Cel de al doilea proiect este pentru corectarea unui torente montan, încă nu am semnat contractul de finanţare, dar s-a făcut verificarea în teren. Valoarea acestui proiect este de 60.000 euro. Acum lurez la un al proiect pentru o bază sportivă multifuncţională, pe care s-o amplasăm în incinta sălii de sport ce a fost construită în anii trecuţi. Proiectul îl vom depune tot la GAL „Ceahlăul”.
Rep.: Dacă tot aţi amintit de torenţi montani, pe când vor fi „cuminţiţi” cei din zona Audia-Boboteni. Sunt cei mai „năvalnici”, care au provocat atâtea şi atâtea stricăciuni, ani de-a rândul.
G.L.: Încă nu s-a dat rezultatul licitaţie, era programat pentru afişare în 14 februarie 2014. Este investiţia Apelor Române, cea de la regularizarea pâraielor Audia şi Boboteni, valoarea ei este foarte mare 180 miliarde lei vechi. Dacă se vor realiza acolo lucrările de regularizare, ar fi mare lucru. Pentru noi, ca autorităţi, dar mai ales pentru cetăţenii din zonă.
Rep.: Şcolile?
G.L.: Toate sunt puse la punct, nu sunt probleme cu încălzirea pe perioada sezonului rece, avem sisteme de încălzire centrală în şcoli. De mai multă vreme, Şcoala Hangu trebuia să intre într-un program mai amplu de reabilitare şi modernizare. Am făcut nenumărate demersuri pentru a obţine finanţare la investiţia respectivă. Până atunci, din fonduri proprii, am schimbat acoperişul, s-au făcut mai mult din lucrările strict necesare. În continuare căutăm fonduri pentru reabilitarea totală a Şcolii Hangu. Vrem să facem, la exterior, termoizolarea energetică a clădii, iar interior trebuie parchet în toate sălile.
Rep.: Pentru amenajarea centrului civic aveaţi un proiect mai amplu. Pe când va prinde contur?
G.L.: Încercăm asta tot printr-un proiect depus la GAL „Ceahlău”. Mai avem aproape gata un proiect pentru reabilitarea căminului cultural, tot pe GAL. În centru civic nu putem asflata acum, pentru că e de făcut canalizarea mai întâi. Tot acum lucrez la un proiect pentru asfaltarea a 5,5 km de drumuri comunale şi contrucţia a două poduri mari. Mai sunt multe lucrări de făcut. După ce termin lucrările la alimentarea cu apă, urmează extinderi de reţele. După care mă vor axa pe reabilitarea drumurilor comunale. Dacă reuşesc să prind proiectul de peste 1,6 milioane euro pentru asfaltarea celor 5,5 km de drum, ar fi extraordinar.
Rep.: Următoarea alocarea financiară, cea din perioada anilor 2014-2020, „bate la uşă”. Cum sunteţi pregătiţi s-o întâmpinaţi? Fireşte, mă refer la proiecte. Mai ales că aveţi o vastă experienţă în domeniu. Cum ar trebui să se adreseze autorităţilor locale, pentru a le facilita accesul la fondurile europene?
G.L.: Am întocmit strategia de dezvoltare economico- socială. Este foarte important acest lucru. Aşteptăm să se dea drumul fondurilor europene. Aici se pot depune proiecte ai mari, pe GAL-uri sunt proiecte de valor foarte mici, din care nu faci mare lucru. Neapărat trebuie simplificată birocraţia care există în accesarea fondurilor europene.
Rep.: Cum vedeţi anul 2014?
G.L.: Nu ştiu ce să mai zic. Văd că a început foarte rău, datorită scandalurilor politice… Noi, pe plan local, ne descurcăm. Nu pot să spun că am probleme aşa de mari cu bugetul.