Toată lumea se uită la televizor. Când îi văd înșirați pe scaune, în jurul unor mese rotunde din studiourile televiziunilor centrale, moderați de moderatori și susținându-și cu îndârjire cauza, caut înfrigurat telecomanda. Poate că spiritul meu civic s-a mai erodat, iar ce se întâmplă în bătălia pentru Capitală mă interesează extrem de puțin spre deloc. Pe plan local, eu fiind din provincie (adică nu sunt locuitor al municipiului) n-am acces la televiziunile de la Piatra, poate doar prin net, dar e prea complicat și nu m-ar convinge nimeni că ar merita efortul. În plus, sincer să fiu, nici ziarele locale nu prea ajung la noi, la țară. Așadar, de asta se cheamă alegeri locale, fiindcă sunt locale. Eu aleg în comuna mea, fără ziare, fără televiziuni. Îl aleg pe actualul primar, care a făcut ceva, și știe ce va face în comună, are o experiență care ne scutește de experimente politice (am exprimat aici gândirea a milioane de comunarzi din comunele României).
Din câte am înțeles, conform modificărilor aduse legii electorale, fondurile pentru această campanie electorală sunt minimale, respectiv ca în bancului cu Ionel, fiul ciobanului Vasile. Ciobanul își cheamă fiul și îi zice: „Ionele, te-ai făcut băiat mare, de acum va trebui să mergi pe picioarele tale. Eu îți dau o oaie și un fluier. Și cum ai să le înmulțești, așa o să le ai?!!“
Sincer să fiu, privind modestia acestei „încălziri“ locale, văd pentru alegerile parlamentare, după noile reguli, o la fel de derutantă luptă cu batista pe țambal. Fără bannere din trei în trei stâlpi, fără afișe pe fiecare copac, fără spectacole populare cu celebrități, fără apariții non-stop la televiziuni sau în presa scrisă. Va fi ca în America, dar pe vremea prohibiției. Candidații, mai ales cei cu experiență, au o anume adicție subliminală, simt nevoia să aibă cât mai multe afișe, minute sau texte în media, adunări și spectacole cu ei personaje principale, dar, de această dată, stau deasupra capetelor cu sabia lui Damocles. Vezi ce a pățit sărmana Iacob Ritzi cu Eba, sau sărmanul Ludovic Orban, care avea nevoie de parale să plătească o televiziune și a dat-o în fasole.
Pentru presa scrisă și pentru televiziuni situația este mai maronie, pentru media din România campania electorală era o vacă de muls, aproape pe față. Astăzi (să mă scuze patronii și managerii de media), am convingerea că se merge pe burtă, pe blat, mai cumințel, mai cu frână. Să ne aducem aminte de ultimele campanii electorale, un adevărat dezmăț de hârtie, culoare, mici, fasole cu cârnați, sacoșe, pixuri, găleți, show-uri, timpi de antenă, fluturași, promisiuni de funcții, schimburi de mingi, aruncat cu lături, fitile, miștouri, bătut cu pumnul în piept.
Pentru telespectatorii din Piatra Neamț (fiindcă este o rubrică TV), am doar câteva mici și, oarecum, statistice precizări electorale:
După „revoluciones“, la Piatra au fost aleși următorii: 1990 – Marinel Burduja, 1990-1991 – Mihai Zachia, 1991-1992 – Emil Abtohi, 1992-1996 – Gheorghe Ocneanu (cel învins de trei generali), 1996-2004 – Ion Rotaru și 2004-2014 – Gheorghe Ștefan.
Populația Pietrei a fost la maxim în 1992, adică 123.360 de locuitori, în 2002 de 104.914, iar la ultimul recensământ, în 2011, de 85.055.
În 2004, la Piatra Neamț au votat 55,4% din locuitorii cu drept de vot și l-au votat pe Gheorghe Ștefan, zis „Pilalti“, în defavoarea lui Ion Rotaru, zis și „cel mai bun primar din țară“, care candida pentru a treia oară. Pietrenii au ales schimbarea, nu comentez, doar constat.
Astăzi, bănuim noi că sunt pe panouri, în ziare și la televiziunile din Piatra, 11 apostoli, candidați, după cum urmează: Drăgușanu Vasile Cătălin – ALDE, Chitic Dragoș Victor – PNL, Harbuz Liviu – Alianța Electorala PSD-UNPR, Ana Monda – M10, Roca Constantin-Florin – PRU, Aurelia Simionică – PSRO, Cristinel Laurențiu Dulamă – PMP, Cristian Tomuleț – PNȚCD, Valerică Frățilă – PND, Traian Cociorba – independent, Andrei Ignat – independent.
Alegerile sunt pe 5 iunie, nu mai e mult. Dar, ne repetăm, este doar încălzirea de pe marginea terenului, cel puțin așa pare în contextul în care ora exactă se dă la București. Grea misiune pentru primarul care va fi ales la Piatra Neamț și pentru primarii locali din județ. Oare ei nu știu în ce se bagă?!!
Or’șcât, mă voi duce la vot. Am greșit de câteva ori, am mai și câștigat, iar pe urmă mi-am dat seama că am greșit câștigând, dar e ca la cursele de cai. Mă simt și eu, oarecum, implicat. Eu locuiesc aici, cu bune și rele. Nu vedeți cum tânjesc cei plecați afară să-și exercite dreptul la vot?
Cristian TIMOFTE