Comisia Europeană a lansat recent un ghid pentru sistemele de protecţia copilului din statele membre ale Uniunii Europene.
Ghidul îşi propune consolidarea sistemelor naţionale de protecţia copilului din statele UE, vizând copiii rămaşi fără îngrijire părintească, potenţiale victime ale abuzului sau traficului de persoane.
Ghidul este susţinut de comisarul pentru probleme interne, Cecilia Malmstrom, care apreciază că protecţia copiilor fără părinţi, chiar şi a celor aflaţi temporar în instituţii de protecţia copilului, este importantă în reducerea fenomenului de exploatare, abuz şi trafic de persoane.
Totodată, ghidul conţine un set de măsuri privind copiii – victime ale traficului de fiinţe vii, măsuri ce pot aplicate de responsabilii din sistemul de protecţia copilului. În esenţă, ghidul promovează un set de reguli bazat pe următoarele principii:
1. Non-discriminare: Toţi copiii au dreptul la acelaşi nivel de protecţie, indiferent de unde provin. În acest sens, statele membre ale UE ar trebui să armonizeze dispoziţiile şi serviciile de protecţia copilului.
2. Independenţa şi imparţialitate: Reprezentanţii sistemelor de protecţia copilului trebuie să fie în măsură să acţioneze în mod independent şi imparţial, în funcţie de interesul superior al copilului.
3. Calitate: Reprezentanţii sistemelor de protecţia copilului şi reprezentanţii legali ai copilului trebuie să fie calificaţi şi să participe la cursuri de formare profesională continuă în domeniul protecţiei şi bunăstării copilului. Acest lucru ar trebui să se reflecte în îmbunătăţirea abilităţilor de satisfacere a nevoilor speciale ale copiilor victime ale traficului de persoane sau ale copiilor neînsoţiţi/ lipsiţi de ocrotire părintească.
4. Responsabilitate: Legislaţia naţională trebuie să se asigure că funcţionarea şi atribuţiile sistemelor de protecţia copilului sunt clar definite şi monitorizate.
5. Durabilitate: Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să ofere suficiente resurse umane şi financiare pentru sistemele de protecţia copilului, care să acopere acţiunile de monitorizare şi de formare profesională personalului.
6. Participarea copiilor: Copiii trebuie să fie informaţi şi implicaţi în toate aspectele legate de situaţia lor (inclusiv asupra drepturilor pe care le au şi asupra modului în care pot face plângeri, în cazul în care acestea le sunt încălcate).
Un segment vulnerabil îl reprezintă cei peste 80.000 de copii români abandonaţi de părinţii plecaţi în străinătate. Numai în judeţul Neamţ, în momentul de faţă, 5849 de copii plâng de dorul părinţilor. Dintre aceştia, 5611 se află în grija rudelor, 24 sunt lăsaţi în seama asistenţilor maternali, 62 se află în centrele de plasament sau organizaţiile private autorizate. 139 de copii sunt lăsaţi în grija rudelor până la gradul IV, cu măsură de protecţie, în timp ce 11 copii se află la persoane apropiate, care nu le sunt rude.
Cele mai afectate segmente de vârstă sunt 7 – 9 ani (1412 copii), 10 – 13 ani (1832 copii) şi 14 – 17 ani (1381 copii).
Un studiu realizat de organizaţia „Salvaţi Copiii” arată că, în anul 2012, judeţul Neamţ era al treilea dintre judeţele cu cei mai mulţi copii rămaşi singuri (5740 copii), după Suceava (8538 copii) şi Bacău (7281 copii).
Irina NASTASIU