Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Vineri, 30 martie 2018, evreii din toată lumea sărbătoresc Paștele evreiesc, prin a chema pe toate rudele și familiile lor, ca să stea împreună la masă, unde vor citi HAGADA LEPESAH adică textul- rugăciune către Dumnezeu. Hagada Lepesah mai este ordinea în care trebuie să fie așezată masa, ce trebuie să conțină ea. Paștele evreiesc, dinainte de distrugerea templului din Ierusalim, în anul 70 după nașterea lui Isus, era o sărbătoare foarte semnificativă și importantă pentru evrei și simboliza venirea la Templu, aducerea jertfei și rugăciuni către Dumnezeu. Dar, mai semnifica și o sărbătoare a agriculturii, prin aceea că mai existau încă două sărbători conexe: prima Sucot, în timpul toamnei, și cea de a doua – Șavuot, în timpul verii.
Toate aceste trei sărbători reprezentau ciclul de viață legat de agricultură, ca fenomen fundamental al existenței lor.
După distrugerea templului, Paștele s-a modificat ca o sărbătoare mai puțin socială, agricolă, și a fost accentuată latura spirituală, religioasă și psihologică.
Sărbătoarea de Paște este cea mai importantă sărbătoare la evrei și simbolizează unitatea familiei care, o dată pe an, stă împreună. Datoria tatălui familiei este aceea de a povesti copiilor săi ce miracol a făcut Dumnezeu când i-a scos din sclavie și i-a dus în libertate.
În Paștele evreiesc trebuie povestit cum a suferit poporul evreu, oamenii de atunci, din cauza faraonului egiptean și cât de greu a fost să-i scoată din Egipt până în Israel.
Simbolistica poveștii nu are doar legătura națională – că poporul evreu s-a eliberat – legătura cea mai puternică este că fiecare om trebuie să știe de unde a venit, cine erau părinții lui și străbunicii lui, sfatul să rămână modest și cu capul în jos, și să nu creadă că dacă astăzi el este cineva mare, trecutul trebuie dat uitării.
Cu trei ani în urmă, am scris despre eliberarea omului prin povestea metaforică a lui Platon: Peștera.
Platon, ca filosof, a subliniat faptul că omul din trecut era sclav al concepției sociale de atunci, discriminatorie; el descrie sclavia prin aceea că oamenii sunt orbi și nici nu au intenția de a ieși din această peșteră întunecată. Oamenii muncesc, sclavi, și, la un moment dat, o persoană din Peșteră reușește să se dezlege din lanțuri și să plece în libertate. El se întoarce la peșteră și încearcă să-i influențeze și pe alții să-și capete puterea și ambiția de a fi oameni liberi. Ceilalți îl suspectează până la distrugere.(Platon face, în acest text, trimitere la profesorul său, Socrate, pe care îl admira foarte mult, și care a fost condamnat la moarte în acea perioadă).
Când vorbim despre libertatea omului și ieșirea lui din sclavie, vorbim despre faptul că un om liber are posibilitatea de a alege între bine și rău, între mai multe variante, într-o formă liberă (asta este utopic și ideal, în realitate, nimeni nu-i complet liber și avem foarte mulți saci pe care îi cărăm și care nu ne lasă să progresăm). Fiecare om are o sclavie personală iar această sărbătoare simbolizează puterea de sta împreună, de a medita și de a încerca de a ieși în libertate, cu speranța venirii lui Mesia personală și religioasă.
O altă semnificație puternică pe care o are Paștele evreiesc, este aceea că unește familia și în aceste șapte zile sărbătoresc împreună, se iartă reciproc, se bucură împreună.
A treia semnificație a sărbătorii este ordine și curățenie. În mod clar, înainte de intrarea în această sărbătoare, se face un efort extraordinar de a curăța, de a schimba mobilierul și instrumentele casei. Ordinea și curățenia nu sunt numai propriu zise. Reprezintă, de asemenea, introspecția personală a omului să-și facă ordine în gânduri și curățenie și puritate față de el și față de alții. Intenția este să organizeze lucrul mai bine din punct de vedere emoțional, sentimental și cognitiv. De aici se spune că pentru aceste șapte zile, omul trebuie să-și curețe casa și să scoată afară orice mizerie, inclusiv pâinea veche, până la o curățenie perfectă, în fiecare lucru.
Evreii care au ieșit din Egipt nu au avut timpul necesar să-și coacă făină și să o facă pâine. Din această cauză se coace o pâine asemănătoare cu aceea pe care au făcut-o evreii în grabă și care se numește Matza, o pâine specială care se coace mult mai repede pentru că se grăbeau să fugă din Egipt și să nu fie prinși de oamenii faraonului. Această Matza reprezintă, în mod simbolic schimbarea rapidă pe care o omul o face pe parcursul acestei sărbători și anume eliberarea de toate fricile, de toate problemele care l-au împiedicat; toate aceste trebuie aruncate odată cu energiile negative, foarte, foarte repede .
La masa de Paște sunt 7 lucruri care nu trebuie să lipsească.
1. Matza, pâine evreiască pentru Paște (tradiția vorbește despre 3 pâini Matza care se mai numește și pască).
2. O aripă (de găină, pui) care reprezintă animalul care era sacrificat înainte de distrugerea templului și care simbolizează faptul că Dumnezeu i-a scos pe evrei din Egipt cu o aripă puternică.
3. Un ou fiert simbolizează doliul pentru distrugerea ultimului templu.
4. Seleri sau hrean. Această legumă iute, care te face să plângi, reprezintă lacrimile și durerea pe care le-au resimțit evreii în Egipt.
5. Pătrunjel sau mărar. Fiind plante amare reprezintă cât de greu le-a fost evreilor în Egipt.
6. Haroset. Este o îmbinare între măr și nuci, date la mașină și amestecate cu miere de albine. Reprezintă munca de sclav pe care evreii trebuia să o facă la temeliile pentru piramide.
7. Sticle cu vin din care se beau patru păhărele care simbolizează 4 feluri de oameni: primul este omul înțelept, al doilea, omul rău, al treilea – omul naiv și ultimul, omul care nu știe să întrebe (pasiv).
Copilul cel mic are o misiune foarte grea, să citească din Hagada și să ascundă o felie din Matza, pentru a fi găsită de ceilalți copii, drept recompensă.
Tradiția evreiască în ultimii ani, pune un accent puternic pe a citi toată Hagada și de îmbina mâncarea cu cititul, cu discuțiile făcute împreună cu familia. Cu cât stau mai mult de vorbă unii cu alții, cu atât este mai bine.
Din păcate, pe parcursul vieții mele în Israel, am văzut greutăți mari la oameni, atunci când se apropia sărbătoarea de Paști. Motivul era că mulți dintre ei nu erau fericiți, erau singuri și toate amintirile și introspecțiile care se cereau în această sărbătoare, le creau probleme psihologice mai mari.
Cu această ocazie vreau să le doresc tuturor evreilor din lume Sărbători fericite! Le doresc, pe această cale, catolicilor care își sărbătoresc duminică Paștele, și ortodocșilor, după o săptămână și tuturor creștinilor, Sărbători Fericite!
Vechiul Testament-Tora:
Moise: „Dă drumul poporului Meu, ca să-Mi facă slujba în pustie.” (Iesire 7, 16)
Dr. MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie
Piatra Neamț, str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter
Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214
e-mail: miron@ambra.ro
site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro