Drumurile s-au rup în 2010, reparaţiile se fac abia acum

Drum calamitat

* Din cele 8 proiecte nemţene, nici unul nu-i finalizat!

Până să vină sărbătorile de iarnă, s-a lucrat de zor – şi cu mai puţin spor – la refacerea drumurilor distruse la inundaţiile din vara lui 2010. Investiţiile sunt făcute pe bani europeni! Nu-i lung drumul banilor de la Uniunea Europeană până în cea mai îndepărtată comună nemţeană. Lung e drumul.. cheltuirii banilor. Dovadă că, de 3 ani- acuş se fac 4-  de când s-a aprobat  finanţare europeană pentru modernizarea drumurilor calamitate în 2010, nu s-a  reuşit  cheltuirea integrală a banilor alocaţi!

Timp în care primarii nemţeni au întocmit metri] cubi de decumentaţii, au făcut nenumărate drumuri la Piatra Neamţ, Iaşi şi Bucureşti, precum şi la numeroase instituţii pentru a obţine o sumedenie de avize şi autorizaţii. Astfel de investiţii au de realizat Primăria Pipirig cu o valoare în proiect de 6,43 milioane lei, Ruginoasa -2,6 milioane lei, Oniceni-5,53 milioane lei, Tămăşeni-2 milioane lei, Cândeşti-1,75 milioane lei, Grumăzeşti-2,3 milioane lei, Răuceşti-6,06 milioane lei şi Drăgăneşti cu 3,85 milioane lei. Eligibil la finanţare a fost declarat şi proiectul Primăriei Trifeşti, dar până să vină banii europeni, a primit finanţare din altă sursă, aşa că primarul Octavian Duminică  a trebui să renunţe la proiectul european, ştiind că nu-i permisă dubla finanţare. Se dă şi o declaraţie pe propria răspundere pentru a se evita astfel de situaţii.

În toate aceste comune lucrările sunt începute, dar nu-s realizate în totalitate. Adică  cu recepţii finale ale lucrărilor de investiţii şi toate documentele de rigoare. E drept, sunt câteva primării care au asfaltat întreg drumul distrus de ape, dar mai sunt de făcut retuşuri în teren.

* Proceduri complicate, birocraţie stufoasă, constructori mofturoşi!

Banii s-au aprobat atunci, dar lucrările abia de anul acesta au început efectiv. Motivele tergiversării sunt diverse. Adevărul e că sunt nişte proceduri complicate care trebuie urmate cu stricteţe. Pe care le mai complicăm şi noi, tot contestând licitaţiile. Pe bună dreptate ori din… invidie. Trecând peste acest hop, normal ar fi ca treaba să meargă strună. Dar ţi-ai găsit! Taman firmele care s-au zbătut să obţină execuţia investiţiilor pe bani europeni sunt cele care tărăgănează lucrurile. E drept, nu toate! Dar sunt câteva de pomină, parcă se întrec în a tărăgăna lucrările şi în a nu face treabă de calitate. Sunt câţiva primari nemţeni foarte păţiţi în asta, numai ei ştiu prin ce-au trecut. Şi n-au terminat!

Dar, peste toate acestea „tronează” o birocraţie extrem de stufoasă, în mare parte de sorginte pur românească. Chiar dacă vorbim de criterii, regulamente şi norme europene, la bază au tot „gândirea” românească. Pentru că noi le-am propus, după ce ni s-a dus buhul că suntem foarte „tentaţi” de bani, că musai trebuie să ne luăm şi noi partea. Ca să se elimine orice suspiciune, s-a venit cu reguli foarte stricte de accesare. Pe care a trebuit musai tot noi trebuie să le respectăm.

Vom vedea ce vor stabilii guvernanţii, ce strategii vor propune pentru următorul val de fonduri europene, care vor fi alocate în perioada 2014-2020. Ne punem speranţele în puterea de convingere a conducerii Agenţiei de Plăţi de Dezvoltare Rurală şi Pescuit care a monitorizat atent situaţia abosorbţiei fondurilor europene din toate judeţele. APDRP este instituţia prin care se derulează fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, sector cu cea mai mare absobţie o banilor europeni, de peste de  60 la sută. La fel şi la Neamţ.

Tina CONDREA