„Deconcentratele” se concentrează pe strategia agricolă

Traian Vararu 3

La ultima lor întâlnire, „deconcentratele” din agricultura nemţeană şi-au concentrat atenţia asupra strategiei comune de dezvoltare. „La masa tratativelor” s-au întâlnit reprezentaţi din cele 19 instituţii şi asociaţii profesionale cu profil agricol, existente la nivelul judeţului Neamţ. Enumerăm câteva: Direcţia agricolă, APIA, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Direcţia Sanitar-Veterinară, Inspectoratul de Seminţe, Oficiul de  Studii Pedologice şi Agrochimice, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, Oficiul de Ameliorare şi Reproducţie  în Zootehnie, Agenţia Domeniilor Statului, Îmbunătăţiri funciare, Asociaţiile cultivatorilor de cartofi şi de sfeclă de zahăr, Asociaţiile crescătorilor de bovine, ovine şi albine, Asociaţia „Forumul Montan Român” – Filiala Neamţ.

Au fost puse în discuţie mai multe probleme practice ori de legislaţie. Din cea din urmă categorie, era vizată zona defavorizată. Detalii asupra acestei chestiuni ne-a oferit Traian Vararu, de la Direcţia pentru Agricultură Neamţ: „Avem nevoie de o legislaţie mai clară, mai aplicată în privinţa zonelor defavorizate. Asta ar însemna ca acest guvern să se ocupe mai mult de asta. La noi în judeţ, zona defavorizată include 26 de localităţi. Dar sunt foarte multe comune care solicită statut de zonă defavorizată. Din câte ştiu se lucrează la legislaţia din acest domeniu, se au în vedere mai multe modificări.  Dorinţa celor din teritoriu e ca să fie mai multe unităţi administrativ-teritoriale cuprinse în arealul zonei defavorizate. Vom vedea cum va fi până la urmă. Dacă vor fi mai multe ori mai puţine localităţi cu statut de zonă defavorizată.”

S-a discutat îndelung despre subvenţiile care se dau în sectorul vegetal, propunerea fiind ca acordarea lor să fie condiţionată de  folosirea seminţelor certificate la înfiinţarea culturilor agricole. Dacă s-ar aproba o asemenea prevedere,  ar însemna că foarte mulţi agricultori riscă să piardă subvenţia! În cazul sfeclei de zahăr, schimbarea privea cota de zahăr. Adică ea să se dea fermierilor şi nu unităţii de procesare cum este acum. Aici, discuţia au fost uşor pe lângă subiect. Iată şi de ce. De la anul, după legea europeană în vigoare, ar trebui să se renunţe la cota de zahăr. Atunci ce rost mai are s-o iei dintr-o parte şi s-o dai în alta? Că se cere o prelungire a ei până în 2016, chiar 2017. E cu totul altă poveste! Situaţia cartofului de sămânţă a fost şi ea întoarsă pe toate părţile. Soluţiile sunt dificil de găsit şi, oricum, sunt de durată, pe termen lung.

Ce s-a pus la cale pe plan local, în materie de strategie comună privind dezvoltarea agriculturii, s-a transmis la minister, unde se va „coace” strategia naţională. Vorbim de coacere, dar se pare că ne cam lipseşte aluatul… Adică strategia…

Tina CONDREA