În perioada 26 februarie – 4 martie, Olguţa Creangă- Caia s-a numărat printre organizatorii celei de-a V-a ediţii a Festivalului „Zilele Creangă”
Olguța Creangă-Caia din Târgu Neamţ este urmaşul direct al scriitorului Ion Creangă, moştenind de la acesta atât zestrea spirituală, cât şi harul de povestitor. Soție a preotului paroh de la Biserica „Sfântul Haralambie” din Târgu Neamţ, Olguţa Caia s-a născută la Pipirig, la 13 august 1951, într-o familie cu unsprezece copii. Are trei fete, cunoscute pe plan național, Ana-Maria fiind producător tv, iar Claudia şi Olguța – cântăreţe de operă, pe marile scene ale lumii. Între performanţele Olguţei Creangă-Caia se numără înfiinţarea Muzeul „David Creangă” din Pipirig, implicarea în diferite proiecte educative şi, nu în ultimul rând, lupta pentru cauza românilor din Basarabia. În momentul de faţă, Olguţa Caia lucrează la ultimele trei volume ale cărţii „Copilăria copilului creştin”, volume care vor vedea lumina tiparului la Editura Doxologia din Iaşi.
Rep.: Doamnă Olguţa Caia, spuneţi-ne câteva cuvinte despre descendenţa dumneavoastră…
Olguţa Caia: Sunt născută la Pipirig, în familia Creangă, bunicii mei locuind în casa lui David Creangă, bunicul scriitorului. Pe această linie sunt înrudită cu marele povestitor. Părintele Sofian Boghiu, care la momentul naşterii mele picta Biserica „Catedrala Munţilor” din Pipirig, ctitorie a Patriarhului Nicodim Munteanu, m-a botezat şi mi-a pus numele Olga, spunându-le părinţilor mei că Sfânta Olga mă va ajuta în viaţă. Am avut privilegiul ca primul meu duhovnic, pe când aveam doar şapte ani, să-mi fie Părintele Paisie Olaru, apoi am fost fiică duhovnicească a Părintelui Ilie Cleopa. Rugăciunile acestora s-au auzit la ceruri şi aşa am devenit preoteasă, căsătorindu-mă cu teologul Teoctist Caia, absolvent al Academiei Teologice din Zagorsk – Moscova.
Rep.: Ce ne puteţi spune despre activitatea dumneavoastră?
O. C.: În anul 1973, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Preafericitul Pimen mi-a trimis o invitaţie oficială de a face un pelerinaj în fosta U.R.S.S. vreme de o lună, „pentru încurajarea unei viitoare preotese”. Anii au trecut şi a venit vremea să înfiinţez Corul „Angeli” şi Atelierul de pictură la Biserica „Sfântul Haralambie” din Târgu-Neamţ. Cu aceşti copii am participat la Concursul „Icoana din sufletul copilului”, la care vrednicii de pomenire Preafericitul Teoctist şi Părintele Sofian Boghiu ne-au dăruit premii de excelenţă. Am făcut expoziţii de pictură la Palatul Patriarhiei, la Palatul Parlamentului şi la Palatul Culturii din Iaşi. Împreună cu Grigore Vieru, Spiridon Vangheli şi Claudia Balaban, am înfiinţat Festivalul „Izvor de Dor”, prin care câteva sute de copii din Basarabia au venit, an de an, în tabără la Parohia Nemţişor, apoi la „Sfântul Haralambie” din Târgu-Neamţ. Am avut surpriza să întâlnesc mulţi strănepoţi ai povestitorului ion Creangă la Chişinău, în urmă cu 25 de ani, când am început colaborarea mea cu Basarabia, moldovenii primindu-mă cu multă căldură în mijlocul lor. L-am găsit acolo pe Creangă viu, mult mai viu ca în România. Creangă trăieşte în Basarabia, prin creaţiile sale şi tot copilul basarabean cunoaşte pe dinafară opera sa!
Organizatoare a Festivalului „Zilele Creangă”
Rep.: V-aţi numărat, şi anul acesta, printre organizatorii Festivalului „Zilele Creangă”, manifestare care a avut loc, în perioada 26 februarie – 4 martie, la Târgu Neamţ, Iaşi şi Chişinău…
O. C.: Pentru prima dată, am inclus printre organizatori şi Pipirigul, pentru că aici a locuit David Creangă, bunicul povestitorului humuleştean, festivalul debutând chiar la Şcoala şi Biserica din localitate. Astfel, pe 26 februarie, în prima zi a festivalului a avut loc, la Biserica „Sfântul Nicolae” din Pipirig, un Te Deum în Catedrala Munților. Tot la Pipirig, în după-amiaza aceleaşi zile, s-a desfăşurat, la Grupul Școlar „Ion Creangă”, un colocviu intitulat „Creangă la izvoare”.
A doua zi, pe 27 februarie, manifestările au continuat la Târgu-Neamț, respectiv la Biserica „Sfântul Nicolae” din Humulești, la Casa memorială „Ion Creangă” și Școala Gimnazială Nr. 3 „Ion Creangă”, desfăşurându-se sub titlul „Creangă la el acasă”.
La Primăria din Târgu-Neamț, oaspeții au fost primiţi într-o atmosferă de sărbătoare și bucurie, gazde fiindu-le primarul Daniel Harpa, viceprimarul Traian Humulescu, city-managerul Vasile Apopii și o parte din consilierii locali. Apoi, la Biserica Sf. Haralambie din Târgu Neamţ s-au desfăşurat mai multe colocvii , corul „Angeli” susţinând şi un concert în faţa oaspeţilor.
Rep.: Apoi, manifestările au continuat în capitala Moldovei. Şi nu oriunde, ci la Bojdeuca din Ţicău…
Olguţa Caia: Aşa este, pe 1 martie, în amfiteatrul Bojdeucii „Ion Creangă” din Ţicău, s-a serbat ziua de 1 martie, dată la care s-a născut genialul nostru povestitor. Tot aici s-a desfășurat ediția a XIV-a a evenimentului traditional „Mărțișoare la Bojdeucă”, pentru care organizatorii au pregătit un program variat: mărţişoare „muzicale” cu formaţii artistice de la Şcoala generală „B.P.Hașdeu”, Şcoala generală „Petru Rareş” din Hârlău şi Palatul Copiilor din Iaşi, mărţişoare „dramatizate” cu trupa „Vreau” de la Palatul Copiilor, dar şi mărţişoarele tradiţionale realizate de meşterii-copii din şcolile din Iaşi. Apoi, la orele 11.30, a avut loc decernarea premiilor şi a diplomelor pentru promovarea literaturii pentru copii, în Iaşi – la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Luceafărul”, iar de la ora 16.00, la Bojdeuca din Țicău, s-a desfășurat programul „Pe urmele diaconului Ion Creangă”, manifestare care a cuprins evocarea etapelor biografice ale lui Ion Creangă în perioada şederii la bisericile Sfinţii 40 de mucenici, Bărboi şi Golia. La Iaşi, programul a continuat pe data de 2 martie, când, începând cu ora 11.30, a avut loc o masă rotundă la Şcoala generală „B.P.Haşdeu”, în jurul temelor „Continuitate şi discontinuitate în literatura pentru copii”, „Actualitatea lui Creangă”, „Dimensiunea europeană a operei lui Creangă”. La activitate au participat profesori şi învăţători din Iaşi, alături de membrii cenaclului „B.P.Haşdeu”. În perioada 3 – 4 martie, la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, festivalul a cuprins o suită de activităţi incluzând expoziţii, spectacole, colocvii, simpozioane, medalioane literare, concursuri şi altele. Organizatori au fost Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Liceul Teoretic „Ion Creangă” şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. La final, au fost decernate premiile pentru promovarea operei lui Ion Creangă.
Rep.: Ce planuri de viitor aveţi?
O.C.: Acum lucrez la ultimele trei volume dintr-o carte intitulată „Copilăria copilului creştin”, care va însuma 12 volume. De asemenea, am un proiect cu Mitropolia Moldovei, respectiv cu Editura Doxologia, unde am publicat deja două cărţi: „Copilăria Sfintei Teodora de la Sihla” şi „Copilăria Sfintei Parascheva de la Iaşi”. Din dragoste şi datorie faţă de memoria străbunilor, am ctitorit Muzeul „David Creangă” şi am publicat cărţile: „Izvor de Dor” – Editura Cronica, Iaşi; „Corabia nădejdilor – antologie” – Editura Vasile Cârlova, Bucureşti; „Grigore Vieru – pelerin pe drumuri nemţene” – Editura Princeps, Iaşi şi „Spiridon Vangheli – pelerin pe drumuri nemţene” – Editura Kreativ, Târgu-Mureş.
Irina NASTASIU