- Competiția este deschisă autorilor sub 40 de ani, care nu au debutat în volum
Tinerii autori nemţeni sunt invitaţi să participe, în perioada 14 – 16 iunie, la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”, ediţia a XXXVIII-a. Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, cu sprijinul Consiliului Judeţean Botoşani.
Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze noi talente poetice şi critice, adresându-se autorilor care nu au debutat în volum şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani.
Competiția se desfăşoară pe trei secţiuni. Pentru secţiunea I – Carte publicată – debut editorial, se vor trimite două exemplare din cartea de poezie apărută în perioada 10 mai 2018 – 10 mai 2019.
La secţiunea a II-a – Poezie în manuscris (nepublicată), se va trimite un print (acelaşi volum şi pe un CD) în 3 exemplare, cuprinzând cel mult 40 de poezii semnate cu un moto. Acelaşi moto va figura şi pe un plic închis în care vor fi introduse datele concurentului: nume, prenume, anul naşterii, adresa poştală, e-mail, telefon. Toţi poeţii selectaţi pentru premii vor apărea într-o antologie editată de instituţiaorganizatoare.
Pentru cea de-a treia secţiune – Interpretare critică a operei eminesciene, se va trimite un eseu de cel mult 15 pagini, în 3 exemplare (în copie şi pe un CD), semnat cu un moto. Acelaşi moto va fi scris pe un plic închis, în care vor fi incluse datele concurentului: nume, prenume, anul naşterii, adresa poştală, e-mail, telefon. Se vor acorda premii ale unor reviste literare implicate în organizare. Eseurile premiate vor fi publicate în revistele care acordă premiile şi în antologia editată de instituţia organizatoare.
În măsura posibilităţilor, organizatorii vor acorda şi premii în bani.
Festivitatea de premiere va avea loc la Ipoteşti – Botoşani, în ziua de 15 iunie 2019. Organizatorii asigură concurenţilor cheltuieli de masă şi cazare.
Lucrările pot fi trimise, până la data de 10 mai 2019, pe adresa: Centrul Judeţean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, Str. Unirii, nr. 10, Botoşani. Relaţii la tel. 0231-536322 sau la e-mail: documentare@centrulcreatieibt.ro,coordonator Pricopie Elena, referent compartiment documentare și educație permanentă. Concurenţii pot trimite grupaje de până la 15 pagini şi pe e-mail.
La moartea unui geniu
Scriitorul Nicolae Georgescu își expune propria teorie despre sfârșitul poetului național, concluzionând că acesta a fost asasinat, din cauza activității sale jurnalistice. „El a trebuit să fie sacrificat, ca ziarist și om politic, pentru ceea ce am putea numi integrarea României în Europa de atunci. Pe fondul unei crize a bolii sale de nervi s-a declanșat o stratagemă de reținere, apoi de îndepărtare a lui din presă – și din acest an, 1883, până în 1889, anul morții sale, el n-a mai putut reintra în viața publică. O puternică presiune politică, dar și mediatică, a făcut ca Eminescu să-și piardă definitiv credibilitatea ca ziarist și om politic. Astfel că marele om de presă, cel care a făcut istorie în presa timpului și a băgat presa în istorie, a fost învins tocmai de către presă”, subliniază Nae Georgescu, într-un interviu publicat pe site-ul ActiveNews. Astfel, după o lungă perioadă de suferinţă, din care nu au lipsit tratamentele cu cantități enorme de mercur sau bătăile cu funia udă, până la leșin, Eminescu pleca, la 15 iunie 1889, la odihna veşnică, pe care şi-o dorise atât de mult, încă din timpul vieţii sale chinuite. Mai actuale azi ca niciodată ni se par versurile „Doinei” eminesciene, străbătute de durerea şi revolta unui neam umilit şi prigonit, dar şi de speranţa redobândirii unităţii naţionale: „Cine-au îndrăgit străinii/Mânca-i-ar inima cânii,/ Mânca-i-ar casa pustia/Şi neamul nemernicia./Ştefane, Măria Ta,/Tu la Putna nu mai sta,/Las’ Arhimandritului/Toată grija schitului,/Lasă grija Sfinţilor/În sama părinţilor,/Clopotele să le tragă/Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,/Doar s-a ‘ndura Dumnezeu/Ca să-ţi mântui neamul tău!”
Irina NASTASIU