Busuiocul: plantă aromatică și medicament

Tina-BusuiocÎn ultima vreme, cultivarea busuiocului a devenit tot mai atractivă și pentru fermierii nemțeni. Adevărul e că fermierii se arată din ce în ce mai interesați de cultivarea plantelor aromatice și medicinale, iar busuiocul ocupă primul loc în rândul preferințelor acestora, urmat de rozmarin, mentă și salvie.

Datorită proprietăților medicale și culinare, dar și a conotațiilor spirituale și simbolice pe care le are încă din cele mai vechi timpuri, busuiocul este una dintre cele mai apreciate plante aromatice, aflându-se în fiecare an în topul celor mai vândute semințe de mirodenii.

Cultivarea plantelor aromatice este favorizată de condițiile pedoclimatice de la noi. Foarte avantajos e faptul că majoritatea acestora pot fi plantate atât în câmp și grădină, cât și în ghivece. În plus, busuiocul nu are nevoie de condiții special de îngrijire, în comparație cu alte plante.

*Efecte terapeutice

Busuiocul este un bun stimulent general, fiind antibacterian, antifungic, stomahic, carminativ, antispastic. Naturiștii îl recomandă în tulburări gastrointestinale, în inflamații ale căilor respiratorii și ca diuretic. Interesantă este și utilizarea infuziei de busuioc în afecțiuni pe fond nervos, altfel greu de vindecat. Chiar migrenele, tot cu busuioc se tratează și, deci, nu întâmplător, în casele de la țară, pe vremuri, în grindă trona busuiocul pe toată durata iernii. De asemenea, busuiocul se folosește pentru calmarea durerilor în urma înțepăturilor de viespi și albine.

Dar iată lista afecțiunilor tratate cu busuioc: gripă, vomă, răceală, bronșite, colici și balonări intestinale, nevralgii, lipsa poftei de mâncare, în reglarea lactației la femeile care alăptează. Mai există încă o afecțiune care se tratează cu busuioc – neplăcutele afte. În acest caz se face gargară cu decoct concentrat de busuioc, punându-se două linguri de decoct la 100 ml apă.

*Sfaturi de la grădinari

Busuiocul este o plantă originară din India, cunoscută în toate regiunile țării ca plantă de cult sau aromatică, precum și ca plantă medicinală.

Busuiocul se cultivă primăvara, la sfârșitul lunii februarie și se transplantează în gradină, la sfârșitul lunii aprilie. Busuiocul se înmulțește prin semințe. În martie-aprilie se distribuie semințele în rânduri paralele într-un pământ special pentru ele. Semințele sunt de dimensiuni mici, deci nu trebuie îngropate prea adânc.

Dacă este cultivat în grădina sau în câmp, busuiocul poate crește pana la 50-60 cm înălțime.

Tina CONDREA