* George Enescu şi Ciprian Porumbescu, născuţi în urma rugăciunilor la icoana Sfintei Ana
Adăpostită la Mănăstirea Bistrița, icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistriţa este una dintre icoanele cele mai cinstite din Moldova. Se spune că icoana scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe și alungă seceta.
Potrivit tradiţiei, icoana a fost dăruită Doamnei Ana, soția lui Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irena (Ana), soția împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul şi de către Patriarhul Matei al Constantinopolului, în anul 1401. Un manuscris de la începutul secolului al XVIII-lea, atribuit Mitropolitului Gheorghe al Moldovei și Sucevei (1723-1729), păstrat la Arhivele Statului din Piatra-Neamț, conține o informație privind donația icoanei Sfânta Ana: „… Iar maica lui Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog), și măria sa încă au trimis dar, Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă, o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei, făcătoare de minuni, ferecată și împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa, Doamna Ana, o au trimis dar Mănăstirii Bistrița, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru V(oie)v(od) și Doamna Ana. Iar această sfântă icoană, la vreme de neploaie, scoțându-să cu litanie afară din mănăstire și făcând o sfeștanie, până ce să întoarce în mănăstire numai ce plouă, de nu peste tot, iar câtu-i hotarul mănăstirii… Și acestă istorie am scris eu cu condeiul meu, Mitropolitul Gheorghe, la anul 7231, februarie 19…”.
Petru Rareş, izbăvit de furia otomanilor
De-a lungul timpului, icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistriţa a făcut mai multe minuni. În anul 1538, Petru Rareş, fiind în drum spre cetatea Ciceului, urmărit cu furie de boierii trădători şi otomanii sultanului Suliman Magnificul, poposeşte la Mănăstirea Bistriţa în seara zilei de 17 septembrie. Domnitorul cade în genunchi în faţa icoanei Sfintei Ana cerând îndurare şi ocrotire. Apoi, făcând făgăduinţă Lui Hristos Dumnezeu şi Prea Curatei Lui Maici, că “de mă voi întoarce iarăşi la scaunul meu cu bine şi biruitor, atunci din temelii voi înnoi Sfânta Mănăstire a Adormirii Maicii Domnului”. În noaptea de 18 septembrie, urmăritorii încercuiesc Mănăstirea Bistriţa, domnitorul se strecoară printre turci, îmbrăcat fiind în haine ţărăneşti, ocrotit şi acoperit de Maica Domnului. După patru ani, adică în 1541, Petru Rareș ajunge din nou domn al Moldovei și împlinește făgăduința dată Sfintei Ana.
O altă minune, însemnată pe medalionul icoanei Sfintei Ana, a avut loc în anul 1853. Îmbolnăvindu-se de o boală incurabilă, ieromonahul Varnava, egumenul Mănăstirii Pângăraţi, a cerut monahilor săi să-l ducă la Mănăstirea Bistriţa spre a se ruga la icoana Sfintei Ana. Rugăciunea i-a fost ascultată şi ieromonahul s-a însănătoşit la puţină vreme. În semn multumire, ieromonahul Varnava a comandat un iconostas de lemn sculptat şi aurit în care a aşezat icoana, aşa cum se poate vedea până astăzi. (consemnează Basilica.ro)
George Enescu şi Ciprian Porumbescu, născuţi în urma rugăciunilor la icoana Sfintei Ana
Arhimandritul Ioanichie Bălan a consacrat acestei icoane o atenție deosebită, în lucrarea sa “Sfintele Icoane făcătoare de minuni din România”, apărută la Editura Episcopiei Romanului în 1999, numind-o “a doua între icoanele făcătoare de minuni din România, după Icoana Maicii Domnului de la Neamț”.
Şi pe bună dreptate, pentru că la icoană se petrec felurite minuni: vindecări, alungări de duhuri rele, izbăvire din primejdii de moarte, ocrotirea mănăstirii de cutremure și distrugere, împăcarea soţilor aflaţi în pragul divorţului, vindecarea alcoolismului și a sterilității . Aici, la Icoana Sfintei Ana, s-au rugat pentru a avea copii Maria Enescu, mama lui George Enescu, și Emilia Porumbescu, mama lui Ciprian Porumbescu. De asemenea, icoana Sf. Ana a fost solicitată, de-a lungul timpului, de parohiile din toată Moldova, pentru organizarea procesiunilor de aducere a ploii, în caz de secetă.
„Nu te teme, că fiica ta s-a vindecat!”
Încă din vechime, rugăciunile săvârşite înaintea icoanei au dus la vindecarea demonizaților.
Un caz cutremurător a avut ca protagonistă pe o creştină din Bistriţa – Neamţ, cu o fetiţă bolnavă, în vârstă de 5 ani, pe nume Ana. În fiecare lună, ea mai adăuga o boală: ba răceală, ba infecţie urinară, ba avea accidente casnice, destul de grave. În cele din urmă, copila s-a îmbolnăvit şi de epilepsie. Apăsată de supărare şi de necazuri, mama ei a ajuns, la sfatul duhovnicului, la Icoana Sf. Ana de la Mănăstirea Bistriţa.
Crizele de aşa-zisă epilepsie deveniseră din ce în ce mai violente şi mai dese. Văzând aceasta, femeia şi-a luat fetiţa în braţe şi, venind la icoana Sfintei Ana, s-a trântit în genunchi, izbucnind în hohote de plâns. Printre suspine a rostit o rugăciune, pe care o auzise de la un călugăr, în timpul petrecut la mănăstirea Bistriţa:
„Preasfântă Ana, făcătoare de minuni, îţi dăruiesc ţie această fetiţă, fă-o sănătoasă! În clipa următoare, copila a început să tremure în spasme şi să facă spume la gură. „E chinuită de duhul cel rău!”, şuşoteau călugării speriaţi, făcându-şi semnul crucii. La un moment dat, fetiţa s-a liniştit intrând într-un somn adânc. Nu reacţiona la ciupituri, la înţepături cu acul în talpă şi nici la zgomote. Mama micuţei Ana, crezând că aceasta va muri, s-a întors cu ea acasă, ducându-se direct la spital, unde medicii au internat-o pentru investigaţii amănunţite. A aşezat-o în pătuţ, urmând ca a doua zi să afle rezultatele analizelor. Noaptea, însă, în vis, femeii i s-a arătat Sfânta Ana din icoană, care s-a apropiat de pat şi i-a zis: „Nu te teme, că fiica ta s-a vindecat! Ea doarme acum somn greu pentru că se reface.” Mama copilei s-a speriat tare rău, dar, când s-a trezit și s-a dus la căpătâiul fetiței, aceasta i-a cerut de mâncare. Îi era foame… Din ceasul acela, micuța s-a însănătoșit complet. A doua zi, toate analizele au ieşit bune. Când s-a făcut mare, fata s-a călugărit, dedicându-și viața mănăstirii. (minune consemnată de Editura Mateescu)
Icoane făcătoare de minuni din judeţul Neamţ
Alături de Icoana Sf. Ana de la Mănăstirea Bistriţa, pe teritoriul judeţului Neamţ se mai află şi alte icoane făcătoare de minuni, între care amintim: Icoana Maicii Domnului (“Lidianca” sau “Închinătoarea”) şi a Sf. Gheorghe de la Mănăstirea Neamţ; Icoana Maicii Domnului cu 3 Mâini”Trihirusa” – Biserica „Sf. Gheorghe” din incinta Mănăstirii Neamţ; Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Giurgeni, Roman; Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Pângăraţi; Icoana Maicii Domnului (“Iconiţa”) – Mănăstirea Bisericani, Com. Viişoara; Icoana Maicii Domnului (sec. XVI) – Mănăstirea Văratec, Com. Agapia, Sat Văratec; Icoanele Maicii Domnului şi Icoana Mântuitorului de la Mănăstirea Agapia, Com. Agapia; Icoana Maicii Domnului (“Axionita”) – Mănăstirea Sihăstria, Com. Pipirig; Icoana Maicii Domnului – Biserica Satului TrifeştiRoman, jud. Neamţ; Icoana Maicii Domnului –Mănăstirea Durău, Com. Ceahlău; Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Petru Vodă, Com. Poiana Teiului; Icoana Maicii Domnului (“Cipriota”) – Mănăstirea Secu, Com. Pipirig; Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Horaiţa, Com. Crăcăoani; Icoana Maicii Domnului – Schitul Horăicioara, Com. Crăcăoani;
Icoana Maicii Domnului Schitul Icoana, Com. Vânători; Icoana Maicii Domnului (copie minunată după “Portăriţa” de la Mt. Athos) –
Biserica “Sf. Spiridon” Piatra-Neamţ; Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea Almaş, Sat Almaş, Com. Gârcina; Icoana Sf. Zenovie – Mănăstirea Nechit, Com. Borleşti.
Acestora li se adaugă nenumărate locuri încărcate de sfinţenie, unde credincioşii pot afla oricând alinare în necazuri, căpătând putere pentru a depăşi greutăţile acestui veac zbuciumat.
Irina NASTASIU