Potere pentru păpușoi și barabule
*De vreo lună de zile, ziua și noaptea, recoltele sunt dijmuite de ”dăunători” cu două picioare
*Pe cont propriu sau în echipă, oamenii își păzesc cum pot producția
*”Poliția? Dar nu știți de cotă de benzină și cîți oameni au?”, spune un primar
*O asociație agricolă din Podoleni și-a tocmit agenți de pază de la Bacău, la Roznov paznicii au foișoare și câini de pază
”Gheorghe! Dacă te duci diseară la câmp, uită-te și la bucata mea, că m-oi uita mâine și eu la păpușoii tăi!” – cam aceasta e înțelegerea de sezon între fermierii mici care, de vreo lună de zile, se tot uită cum dăunătorii le dijmuiesc recoltele.
E vorba de dăunători cu două picioare care, în ton cu vremurile și cu dotarea proprie, acționează nu doar cu căruțe ci și cu microbuze, cu camionete, mașini papuc etc.
În contrapondere, micii proprietari sau reprezentanții asociațiilor agricole (care au suprafețe proprii sau teren luat în arendă) fac și ei ce pot: mai patrulează ziua și noaptea și se roagă să ajungă plantele la maturitate, mai tocmesc cu ziua (sau cu noaptea) paznici, ba chiar – cei care își permit – încheie contracte cu firme specializate de pază.
”E greu să-i prinzi în flagrant pe tarlaua ta! Au telefoane mobile și se anunță. Fie se mută 200 de metri mai la deal, pe bucata altuia, fie se opresc cu mașina pe drumul dintre sole și dacă îl întrebi de sănătate, zice că vine mai de la deal unde are el tarla. Ce poți să zici, că nu ai dreptul să faci tu anchetă? Dar te uiți în cultura ta și vezi că rânduri întregi de coceni au rămas fără știuleți. Tu ai muncit un an, ai cheltuit bani cu înființarea și întreținerea culturii și ăștia vin la final și culeg. Își vine să-ți faci singur dreptate, dar nici așa nu e bine”, spune un tânăr fermier care are câteva zeci de hectare luate în arendă la câțiva kilometri de Piatra Neamț.
Hoț ”educat civic”
Una din axele pe care ”dounătorii” își fac de cap este Piatra Neamț – Costișa. Primarul de Săvinești spune că în zona lui – din ce i-au spus oamenii – sunt ”binecuvântați” de fenomen mai ales datorită ”voiajorilor” de la Speranța sau de la Cut. ”E prima dată, de când sunt eu primar (n.r. – al cincilea an în funcție) de când ne confruntăm cu această situație în comuna noastră. Evindent că Poliția – din atâtea motive, și obiective și subiective – nu va putea păzi tarlalele oamenilor. Și atunci proprietarii se organizează și ei cum pot. Unul care are o asociație mai micuță a tocmit doi băieți să patruleze noaptea și l-au prins pe altul cu căruța în flagrant. Am auzit că a fost discuție mai dură, așa, un fel de <lecție de educație civică> care a lăsat urmări, adică cel prins nu va mai putea merge la furat o perioadă. Nu știu exact, spun și eu ce am auzit de la oameni…”, descrie situația de la Săvinești primarul Daniel Horciu.
La Podoleni se fură puțin și constant, după cum spune primarul comunei. ”Se fură, cum să nu, că așa e la noi. Cu sacul sau cum le vine lor. Dar nu mult. E un fenomen constant care se întâmplă în fiecare toamnă. Avem pe teritoriul comunei Asociația Agricolă Comsert și pentru paza celor 150 de hectare pe care le are în arendă a adus agenți de pază. Bodyguarzi de la o firmă din Bacău. Au vrut să se pună la adăpost de împărțirea recoltei cu alții”, spune primarul Cristian Croitoru.
Proprietar bătut și pus să-și încarce recolta în căruța hoților
Zona în care se fură la greu e traseul Girov – Izvoare – Dumbrava Roșie. Aici fenomenul a devenit un fel de instituție. “Și cu paza e problemă. Bun, faci pază, patrulezi noaptea de nebun pe camp să-ți păzești recolta. Dacă ești singur, dai din una în alta. Caz concret: acum câteva săptămâni, la 12 noaptea, i-a prins omul pe hoți pe bucata lui, cu sacii plini de marfă furată. Ce credeți să s-a întâmplat? Nici nu a apucat să-i întrebe de sănătate, au tăbărât ăia peste el, l-au umplut în pumni. Apoi l-au pus să încarce sacii cu păpușoii lui în căruța hoților. Adică a fost și furat, și bătut și umilit!”, relatează un fermier din zonă.
Primarul de la Dumbrava Roșie cunoaște foarte bine fenomenul, și ca edil, și ca tată al unui tânăr fermier care are suprafețe de teren în arendă. ”Știu, cum să nu știu ce se întîmplă. Păi băiatul meu, Dan, a devenit de vreo lună paznic de noapte. Ziua e pe câmp, la lucrări agricole, noaptea patrulează. Se mai duce și Poliția pe câmp, ne mai ducem și noi de la Primărie, dar fenomenul e amplu. Poliția face ce poate, doar știți ce cotă de benzină și câți oameni au la dispoziție. Acum s-au perfecționat și hoții, comunică prin telefoane, merg cu mașini. Sunt greu de prins”, spune primarul Ioan Grădinaru.
10 la sută din muncă pentru hoți
Fiul său, Dan Grădinaru e pe post de Stan Pățitul: „Am o solă de pe care mi-au furat cam 10 la sută. Din 14 hectare, un hectar și ceva l-am muncit un an întreg ca să aibă ce recolta hoții. Știm toți cum procedează dar sunt greu de prins iar dacă-i prinzi, ce le faci? Că dacă te atingi de ei încalci drepturile omului… Modul de acțiune e simplu. Sunt duși cu mașina pe câmp câțiva băieți, trei, patru sau cinci. Fiecare primește un sac plin cu saci goi. Au un timp de acțiune în care mașina pleacă, se plimbă prin zonă, <șeful mai filează>. În caz de ceva, dă alarma, îi sună. Ajungi la fața locului și ei sunt în tarla, că porumbul e o cultură înaltă, avantajoasă pentru hoți. Și oricum nu e bine să fii singur că cine știe ce mai pățești? După ce au terminat de umplut sacii, apare mașina, încarcă marfa ca furnicile. Dacă îi găsești pe drum, nu te poți lega de ei că îți spun că vin de la recoltat. Sau că i-a tocmit unul să-i care știuleții. Prinde orbul, scoate-i ochii… Ar trebui să se sesizeze cineva că anumite mașini stau toată ziua, chiar și noaptea, pe câmp. Să-i întrebe dacă au teren, dacă au contracte de transport. Dar așa, muncim un an și când să adunăm roadele ne dăm seama că suntem ai nimănui…”
Concluziile sunt de prisos. Cel mult – făcând eforturi să vedem și partea plină a paharului – se constată că încet dar sigur, în mediul rural (unde e mare criză de locuri de muncă), apare un nou job sezonier: paznic de toamnă pe tarlale. Sau că agricultorii, din pâinea lor și așa neagră trebuie să mai cedeze o felie fie firmelor de asigurări, fie celor de pază…
Daniel VINCA
Caz fericit – Roznov: Foișoare și câini de pază
În anii din urmă, Roznovul era o zonă unde se acționa consistent pe acest domeniu al furturilor de pe terenuri agricole. Primarul Ionel Ciubotaru spune că acum fenomenul s-a diminuat simțitor. Au concurat și implicarea administrației publice și interesul firesc și implicarea firmelor agricole.
”Mulțumesc lui Dumnezeu, în acest an nu au fost probleme deosebite. Poate așa, câte un caz punctual, dar nicicum ceea ce aveam în anii trecuți. Cum s-a ajuns aici, nu știu exact dar să spun ce s-a întîmplat. Pe de o parte a fost implicarea Primăriei. În anii trecuți, cum aveam semnale, cum trimitea în câmp Poliția Locală. Făceau patrulări, pânde, au și prins hoți. Erau în general din zonă. Și le spuneam că nu le facem dosare, nu le dăm amenzi dar ca să-i iertăm îi puneam pe cei prinși să păzească două-trei săptămâni tarlalele și să răspundă că nu se mai fură. În paralel cu noi, și asociațiile agricole sau firmele de profil s-au dezvoltat, au luat tot mai multe suprafețe în arendă și au ajuns și cei de la aceste asociații ca concluzia că trebuie să-și pună pază. Primul exemplu a fost dat de TCE 3 Brazi și apoi, încet-încet, și asociațiile mai mici au mers pe linia asta”, spune primarul Ciubotaru.
Iar cea mai bună dovadă este în câmp, în zonă, unde, la capătul tarlalelor, TCE 3 Brazi a și ridicat foișoare de pază. Că altfel vede paznicul zona de la 4-5 metri înălțime. S-a mai dus și buhul că paznicii au și câte doi câini serioși și astfel hoții din zonă au fost obligați să se recalifice. Sau să se reorienteze spre alte comune…