Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamț promovează securitatea și sănătatea în muncă prin participarea la acțiunile organizate de angajatori la sediul acestora, cum ar fi cele ale SC Arcelor Mittal Steel SA Roman.
În paralel, astăzi, 28 aprilie, la sediul ITM Neamț se derulează acțiunea „Porți deschise“ și de la ora 10 se prezintă două lucrări cu temele: „Munca pe scaun și stresul fizic“ și „Gestionarea riscurilor psihosociale la locurile de muncă din cadrul stațiilor electrice de transformare de înaltă tensiune“.
Tot astăzi sunt premiați elevii unor licee care au participat la concursul de specialitate – etapa județeană, ,,Știu și aplic. Securitatea și sănătatea în muncă se deprinde de pe băncile școlii!“.
În fiecare an, la 28 aprilie, Organizația Internațională a Muncii sărbătorește Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale la nivel mondial. Acest eveniment reprezintă, în fapt, o campanie de sensibilizare pentru a focaliza atenția internațională asupra tendințelor emergente în domeniul securității și sănătății în muncă și a dimensiunii la nivel global a leziunilor, bolilor și deceselor legate de muncă.
28 aprilie este și o zi în care mișcarea sindicală din lume comemorează Ziua Internațională a Lucrătorilor Decedați și Răniți. Pentru a onora memoria victimelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale se organizează simultan campanii de conștientizare și informare în întreaga lume.
O cultură națională de securitate și sănătate în muncă este una în care dreptul la un mediu de lucru sigur și sănătos este respectat la toate nivelurile, în care guverne, angajatori și lucrători participă activ la asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos prin intermediul unui sistem de drepturi, responsabilități și îndatoriri definite și în care cea mai mare prioritate este acordată principiului prevenirii.
Tema aleasa de OIM în acest an este „Stresul profesional – o provocare colectivă“.
Stresul profesional este determinat de organizarea muncii, de proiectarea deficitara a locurilor de muncă și a relațiilor de muncă și are loc atunci când cerințele postului nu se potrivesc sau depășesc capacitățile, resursele sau nevoile lucrătorului, sau atunci când cunoștințele sau abilitățile unui lucrător sau grup pentru a face față nu se potrivesc cu așteptările culturii organizaționale a unei întreprinderi.
OIM a definit în 1984 factorii de risc psihosociali ca „interacțiunile din mediul de lucru, conținutul sarcinii de muncă, condițiile de organizare și capacitățile lucrătorilor, nevoile, cultura, solicitările din afara locurilor de muncă cu caracter personal care pot, prin percepții și experiențe, influența sănătatea, performanța în muncă și satisfacția la locul de muncă“.
Problemele sunt de amploare, deoarece sunt generate de globalizare și de schimbările dramatice din lumea muncii, respectiv apariția noilor tehnologii, a digitalizării, a noilor forme de organizare a muncii și de restructurare, de noile forme de raporturi de muncă, de cererile tot mai mari de locuri de muncă cu pregătire superioară, de îmbătrânirea populației și schimbările demografice din forța de muncă, de echilibrul instabil intre muncă și viața personala, de criza economică ce determină șomaj, nesiguranța și precaritatea locurilor de muncă.
Nivelurile ridicate de stres pot contribui la dezvoltarea deficientelor legate de sănătate și de comportamente nesănătoase de adaptare, dintre care amintim: boli cardiovasculare, abuzul de alcool și de droguri, tulburări musculo-scheletice, fumatul, sindromul Burnout, alimentația nesănătoasă, depresie și anxietate, activitatea fizică insuficientă, tulburări de somn, sinucideri.
Cât privește efectul asupra mediului economic, amintim ca stresul provoacă, scăderi ale productivității și măriri ale costurilor economice. Acestea sunt datorate: creșterii absenteismului și prezenteismului; reducerii motivației, satisfacției și angajamentului; lipsei eficienței și acurateței în performanță. Toate aceste probleme afectează competitivitatea și imaginea publică a întreprinderii.
Cristina IORDACHE