A patra ediție a proiectului „Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută“: Foametea organizată de regimul sovietic în ’46-’47, în dezbatere la Biblioteca Județeană

27/11/2017

Ce-a de a patra dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută“, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț în parteneriat cu Radio România Chișinău, o va avea ca invitată pe Mariana Țăranu, istoric ce va aduce în atenția publicului foametea organizată de regimul sovietic în anii 1946-1947 în Republica Moldova, anunţă un comunicat de presă al Bibliotecii Judeţene Neamţ.
Întâlnirea se va desfășura miercuri, 29 noiembrie 2017, începând cu ora 12.30, în Sala Atelier „Veronica Micle“.
Foametea organizată este una dintre paginile triste din istoria națională a românilor basarabeni din perioada sovietică, alături de deportări, colectivizare, deznaționalizarea, chimizarea, strămutările în Federația Rusă și în alte republici ale Uniunii Sovietice. Toate aceste politici au fost, potrivit istoricilor, niște forme ale terorii promovate pe toate teritoriile ocupate, cu precădere în stânga Prutului, și au avut drept scop distrugerea coloanei vertebrale a populației și distrugerea oricărei forme de rezistență a românilor basarabeni.
„Chiar din primele zile ale celei de a doua ocupații sovietice s-a început o politică la nivel de stat de sărăcire a populației. Sărăcirea s-a manifestat prin impunerea de impozite exagerate. Anul 1946-1947 a fost un an cumplit, marcat de secetă, însă volumul impozitelor colectate de la populație nu s-a micșorat. Ceea ce a culminat cu foametea. Istoriografia sovietică a speculat mult pe seama secetei din vara anului 1946, invocând-o ca motiv de bază, ceea ce nu este adevărat. Constant s-a promovat o politică de sărăcire a populației și rezultatele au fost firești.
În presa timpului s-a vorbit puțin despre fenomenul foametei organizate, în documentele timpului noțiunea de foamete nu s-a folosit, punându-se accent doar pe condițiile climaterice nefavorabile. În prezent, subiectul foametei organizate continuă să fie într-un fel trecut cu vederea. Deocamdată, cercetătorii din Republica Moldova nu au acces la arhive ca să determine cu exactitate numărul celor morți prin înfometare. Oamenii au murit de foame începând cu primăvara anului 1946, când s-au atestat primele cazuri de canibalism, până în anii 1948-1949, când populația a murit din cauza anumitor boli ca urmare a înfometării. Este regretabil faptul că, deocamdată, nu avem posibilitatea de a cunoaște numărul celor care au murit de foame. Un lucru este cert, că în perioada înfometării artificiale, care a culminat cu foametea organizată din Basarabia, a murit aproximativ o treime din populație“, susține, într-o intervenție pentru Radio Chișinău, istoricul Mariana Țăranu.
Prin această politică, spun istoricii, autoritățile sovietice au încercat să frângă coloana vertebrală a țăranului basarabean, care constituia, la acel moment, baza societății. Acest lucru s-a făcut prin promovarea la nivel de politică de stat a susținerii că basarabenii sunt analfabeți, pentru că studiile obținute în perioada administrației românești au fost considerate nule. A doua modalitate promovată la nivel de politică de stat a fost înfometarea. Aceasta a afectat absolut toate categoriile de cetățeni, dar cu precădere țăranul basarabean. Scopul a fost unul clar: să frângă coloana vertebrală a acestui popor, ca să nu apară mișcări de rezistență. Totodată, sărăcindu-i pe toți, i-a forțat pe basarabeni să adere la colhoz, la colectivizare. Ambele lucruri au reușit.

Mariana Țăranu

Născută în localitatea Cimișeni, raionul Criuleni, Republica Moldova, Mariana Țăranu este doctor în istorie, autoare a trei monografii – „V. Lenin fără machiaj: teroarea intelectualității sovietice“, „Moldova de la Est de Prut în timpul primei ocupații sovietice (1940-1941)“, „Cimișeni – file de istorie (1660-2014)“ – și a peste 50 de articole științifice.
Mariana Țăranu este și editorul volumului „Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupați (1947-1953)“ – o lucrare inedită în peisajul cercetărilor istorice actuale care se bazează exclusiv pe documente din fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova. Prin intermediul celor 280 de scrisori incluse în carte este surprinsă dinamica transformărilor din societatea moldovenească, modalitățile de constrângere ale localnicilor de a se adapta la noul mod de viață, impus de politica sovietică de teroare prin intermediul deportărilor, foametei, colectivizării.

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“, proiect cultural

Reamintim că „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău în perioada octombrie-decembrie 2017. Proiectul presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare în cadrul unor întruniri de tip dezbatere, cu invitați speciali din stânga Prutului.
Au fost deja parcurse teme precum Marea Unire din 1918, învățământul în limba română din Transnistria (17 octombrie 2017, invitat special Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol), deportările basarabenilor în Siberia (1 noiembrie 2017, invitați speciali istoricul Octavian Țîcu, realizatoarea TV Lucia Tăut, regizoarea Violeta Gorgos) și presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova (14 noiembrie 2017, invitat special Vlad Țurcanu – jurnalist, comentator politic).
Sponsor al proiectului este Centrul Comercial Unic SA Piatra Neamț condus de omul de afaceri Vasile Ouatu.

Lasa un comentariu