*
Propusă în urmă cu patru ani de comunitatea online „La Blouse Roumaine“, Ziua Universală a Iei tradiționale românești este sărbătorită de românii de pretutindeni pe data de 24 iunie, de Sânziene. Încă de la prima ediție a evenimentului, șase continente, 48 de țări, 109 localități și 143 de evenimente au marcat Ziua Iei.
Și anul aceasta, oameni din întreaga lume vor purta ie, nemțenii fiind deopotrivă invitați să se alăture celor care doresc să-și exprime, în acest fel, solidaritatea față de valorile tradiționale ale poporului român. „În acest an am ales ca temă protejarea naturii și a costumelor tradiționale din întreaga lume. Fără protejarea naturii, nu avem cum să ne protejăm patrimoniul și viitorul generațiilor care să ducă mai departe tradiția iei. Semnele țesute sau cusute pe ie sunt interconectate cu un limbaj simbolic ce se regăsește pe textilele din întreaga lume. Ele sunt universale. Felul în care noi le-am combinat și le-am păstrat este unic. În 2017, vă lansăm propunerea de a invita la Ziua Universală a Iei prieteni din toate culturile lumii, care să participe la acest eveniment cu costume sau elemente din costumul lor tradițional“, spun reprezentanții comunității „La Blouse Roumaine“.
Cămășile tradiționale de sărbătoare erau realizate, în trecut, în funcție de perioadă și de zonă, din diverse materiale. Astfel, până în secolul al XIX-lea se țeseau din in, cânepă, lână și borangic, simple sau în combinații de fire, la care apoi s-a adăugat bumbacul, pasul următor fiind înlocuirea pânzei lucrate în casă cu pânza de fabrică.
Iile nemțene, piese de mare rafinament și valoare artistică
În colecția Muzeului de Etnografie din Piatra Neamț se află peste 5.000 de ii, câteva sute dintre acestea fiind cămăși femeiești, realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, în special pe Valea Bistriței și în zona Romanului. Cele mai cunoscute cămăși femeiești sunt cămașa „bătrânească“ și cea cu platcă și „cu mâneca din gât“. „Primul tip era preferat mai ales de femeile mai în vârstă, având decorul mai sobru, al doilea tip permițând o bogăție de forme, prin modul de încrețire la gât sau prin realizarea mânecilor și a decorului“, spune Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie.
Măiestria femeii se oglindea în modul cum erau „împuiate“ cămășile. Pe fondul alb al materialului se broda cu arnici, lânică, mătase, paiete sau mărgele de diferite culori, decorul amplasându-se sub formă de câmpuri ornamentale, cu accent pe părțile vizibile ale piesei: mâneci, gura cămășii și pe margini. Pe mâneci, în partea superioară, era dispusă altița care era delimitată de râurile care coborau vertical sau oblic, printr-un încreț de altă culoare. La baza mânecii putea sta o brățară sau o dantelă „ploiță“.
„În județul Neamț remarcăm frumoase cămăși decorate în ajur, la Piatra Șoimului, rafinat cusute cu mătase la Bodești, Negrești, bogat decorate în jurul Târgului Neamț, într-o varietate cromatică mai mare în zona Romanului sau mai sobre pe Valea Bistriței. La nivel cromatic, cel mai frecvent întâlnite sunt combinațiile de roșu cu negru, roșu cu alb, negru cu alb, galben cu albastru sau negru în diverse combinații. Multe cămăși au decor monocrom, punctat sau nu cu mătase sau paiete – piese de mare rafinament și valoare artistică. De obicei, același motiv decorativ era cusut și pe poale, dând astfel unitate costumului popular femeiesc“, adaugă Florentina Buzenschi.
În 1940, Henry Matisse a pictat tabloul „La Blouse Romanine“, ia tradițională românească devenind astfel un simbol al feminității universale. De-a lungul timpului, numeroase personalități au promovat peste hotare ia românească. Între acestea se numără și Smaranda Brăescu (1897-1948), personalitate remarcabilă a parașutismului mondial și aviației românești, recunoscută în epocă pentru dragostea față de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în țară, cât și în străinătate.
Irina NASTASIU