Ziua Limbii Române a fost legiferată ca zi festivă a României în anul 2013, putând fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
„Participând ani în șir la Sărbătoarea Limbii Române, la Chișinău, am trăit clipe înălțătoare, mai ales că în această sfântă zi, limba română se cântă și se recită. Copii, tineri și maturi, cu buchete de flori în mâini, se îngrămădesc pe Aleea Clasicilor și depun flori la cei ce ne-au ctitorit o limbă «ca un fagure de miere»: Creangă, Eminescu, Mateevici, Vieru și mulți de o ființă cu aceștia… Poeți, scriitori, artiști de tot felul vin la Casa Limbii Române, unde sfetnicii Ana și Alexandru Bantoș ne primesc cu Imnul Limbii Române, de Mateevici: «Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată…» Asemăn această sărbătoare cu Duminica Floriilor… Dacă vrei să trăiești românește, mergi, creștinule, în Basarabia noastră sfântă. Devii mai român și mai creștin!“, ne-a spus scriitoarea Olguța Creangă-Caia din Târgu Neamț, o apărătoare înfocată a drepturilor românilor din Basarabia.
Doina și Ion Aldea-Teodorovici, primii basarabeni care au cântat despre Limba Română
Acum 27 de ani, pe data de 27 august 1989, a avut loc, la Chișinău, o demonstrație de proporții, la care au participat peste 750 de mii de basarabeni. Ei au cerut la unison oficializarea limbii române și trecerea la alfabetul latin, scandând „Unire!“.
După Marea Adunare Națională de la Chișinău, din 27 august, la 31 august, Sovietul Suprem (Parlamentul) al RSSM votează în favoarea îndeplinirii acestor solicitări. Doi ani mai târziu, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Primii basarabeni care, în anii ’90, au cântat despre Limba Română și Mihai Eminescu, reușind să-l reintroducă pe marele poet în cultura locală, au fost soții Doina și Ion Aldea-Teodorovici.
În august 1989, ei au susținut un recital pentru suveranitatea și independența Republicii Moldova la Marea Adunare Națională de la Chișinău, iar în mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. Cei doi au fost militanți neobosiți pentru unirea Basarabiei cu România și pentru revenirea la limba română și la alfabetul latin, devenind incomozi pentru mai multe cercuri politice de la București, Chișinău și Moscova.
Au murit suspect, în urma unui „accident“ petrecut în noaptea de 29/30 octombrie 1992, dispariția celor doi fiind percepută, la data respectivă, ca o tragedie națională.
Irina NASTASIU