Ziua Internaţională a Cărţii şi Ziua Bibliotecarului

ziua b 2 În fiecare an, pe data de 23 aprilie, sunt marcate două evenimente care au în centru cartea şi cititorii: este vorba despre Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor şi Ziua Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice.

Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor, prima manifestare de acest fel desfăşurându-se în anul 1995.

Data de 23 aprilie nu a fost aleasă întâmplător, această zi marcând dispariţia a doi titani ai literaturii universale, William Shakespeare și Miguel de Cervantes, precum și a altor scriitori: scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega (1616), poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889) și poetul englez Rupert Brooke (1915).

Şi pentru că lectura nu poate fi concepută în afara bibliotecilor, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”, astfel că în România, începând cu 2005, pe data de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.

Primele demersuri în acest sens au fost făcute încă din anul 1998, când Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice a adăugat la sărbătoarea internaţională a cărţii din 23 aprilie şi Ziua Bibliotecarului.

Astfel, pe data de 23 aprilie, bibliotecarii din România marchează această zi prin diferite activităţi, sesiuni de comunicări, vizite interbibliotecare, excursii, reuniuni şi mese festive.

Comoara din spatele cărţilor

Istoria celei mai importante biblioteci din judeţul Neamţ – Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” – începe în toamna anului 1935, când, odată cu revenirea pe meleagurile natale, cărturarul Gh. Teodorescu – Kirileanu îşi materializează şi dorinţa de a se stabili la Piatra-Neamţ cu întreaga comoară de manuscrise, cărţi şi periodice a bibliotecii sale. În acest scop, a cumpărat un teren şi a construit (pe str. Ştefan cel Mare nr. 25 – astăzi nr. 27) casa ce l-a adăpostit până la moarte (13 noiembrie 1960).

Oficial, biblioteca a căpătat caracter public în anul 1956, prin actul de donaţie din 24 februarie, ce stipula înfiinţarea – în casa sa – a unei biblioteci documentare „pentru luminarea poporului”.

La începutul anului 1968, în contextul noii reorganizări teritorial-administrative a României, între noile construcţii ale oraşului s-a aflat şi actualul sediu al bibliotecii din Bd. Republicii nr. 15.  Investiţia a fost realizată de către Consiliul Judeţean Neamţ chiar în Anul Internaţional al Cărţii, 1972, aceasta fiind şi prima clădire destinată unei biblioteci publice, construită în ţara noastră după cel de al doilea Război Mondial.

În 1973, fosta bibliotecă a cărturarului G.T. Kirileanu şi-a încetat statutul de bibliotecă de sine stătătoare, colecţiile sale fiind transferate în noul sediu al Bibliotecii Judeţene şi căpătând regim de funcţionare sub denumirea de Fondul Documentar „G. T. Kirileanu”.

Irina NASTASIU