Dacia Panoramic e unul din cele aproximativ de cinematografe care mai sunt în țară, din totalul de 450 câte erau înainte de 1990, iar Victor Purice e singurul director de cinematograf care nu numai că n-a capitulat în lupta cu sistemul și cu mall-urile care-au invadat România, ci a făcut cinematograful celebru în întreaga Europă, după ce-a trecut din spatele aparatului de proiecție în fața camerelor de filmat și a spus povestea lui și a „casei lui de-o viață“ pe marele ecran, în pelicula „Cinema, mon amour“, regizată de Alexandru Belc.
Sabina Glavce e o adolescentă veselă, cu vocea subțire, dar cu hotărâre în glas și cu multă voință. Ea a pornit cu ideea campaniei „Salvăm Dacia“ și, împreună cu alți trei prieteni, a demonstrat că ceea ce nu poate să facă statul pentru că nu vrea, pot să facă tinerii cu inițiativă.
Victor Purice – încăpățânare, voință, speranță
În cinematograful în care „O zi se fumează. O zi nu se fumează. Astăzi nu se fumează!“, pe Victor Purice îl găsești fumând, în încăperea rece și cu pereții înnegriți de fum și de timp, pe care-o numește mândru „biroul lui, care-ar trebui să devină muzeu“, cu geaca în spate, acum răcit cobză, cufundat în maldărul de hârtii și cu un ochi la pagina de Facebook pentru a răspunde celor care vor să „Salveze Dacia“.
Pe când avea doar 10 ani, proiecta deja filme la cinematograful din Borlești, comuna natală. „Mentorul meu a fost Ghiță Rusu, operatorul din Borlești. N-aveam 50 de bani pentru bilet și furam ouă de la bunicul pentru a-mi plăti intrarea la film. Așa m-a văzut Ghiță Rusu, care m-a luat la el în cabină și de acolo a început cariera mea. Atunci am simțit pelicula, atunci m-am îndrăgostit de ea. Așa de îndrăgostit eram de lumea asta că țin minte că atunci când m-au dus să mă interneze la spital pentru că mă îmbolnăvisem de hepatită, eu plângeam în hohote, dar nu din cauza bolii, ci pentru că nu apucasem să văd finalul filmului «Fanfan la Tulipe». Visam să scriu, să fac scenariu, iar dirigintele meu, profesor de geografie, mi-a zis că ori devin actor ori cinematografia mă mănâncă“, își amintește Victor Purice.
Alături de director, acum mai sunt trei angajați la Dacia Panoramic, oameni care îndură frigul zi de zi, dar care rezistă cu speranță, mai ales că Victor Purice se laudă că este singurul cinematograf de genul acesta din țară care nu are datorie la utilități. La salarii e altă poveste, dar oamenii rezistă în continuare. „Din anii ’70 sunt tot aici. Mi-am oferit întreaga viață cinematografului și oamenilor din Piatra Neamț. Familia mea e plecată în Italia de 12 ani și ne vedem doar în vacanțe. Am încercat și eu o perioadă să stau acolo, dar aici mi-e locul, cinematograful acesta e casa mea și am convingerea că se va îndeplini și visul meu în viața asta. Ca să reușești nu trebuie să aștepți să-ți pice de sus, așa că, atunci când m-am săturat să accept promisiunile altora, au început să se rezolve și lucrurile“, spune Victor Purice.
Tudor Giurgiu: „Dacă Victor Purice nu ar fi existat, acest film nu ar fi existat“
În cadrul campaniei „Salvați marele ecran“, lansată de Tudor Giurgiu, echipa organizatoare a străbătut întreaga țară în căutarea cinematografelor active încă. Astfel, au ajuns și la Piatra Neamț, unde l-au găsit pe Victor Purice în celebrul său birou și de unde n-au mai plecat până când nu au terminat cele 360 de ore de filmare pentru documentarul „Cinema, mon amour“, în regia lui Alexandru Belc. „Dacă Victor Purice nu ar fi existat, acest film nu ar fi existat“, a spus Tudor Giurgiu.
Documentarul „Cinema, mon amour“ a fost selecționat în competiția Next Masters la Festivalul Internațional de Documentar și Animație DOK Leipzig, 26 octombrie – 1 noiembrie. Este cel mai vechi festival de documentar din lume și unul dintre cele mai mari, cu peste 350 de filme din 60 de țări în program. „Cinema, mon amour“ va concura pentru un premiu de 10.000 de euro, alături de alte 12 documentare realizate de cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj. „Titlul filmului «Cinema, mon amour» este mesajul pe care-l transmit eu tuturor celor care intră în cinematograf. Au fost aproape trei ani de filmări, ani în care toți cei patru angajați am încercat și-am reușit să depășim tracul în fața camerei de filmat, ani în care am fost noi înșiși. Este un documentar real 100%. Nu s-a tras nici o dublă, ci totul e exact așa cum s-a filmat. Nu vreau să-l văd la Leipzig. Voi ieși din sală când începe filmul. Eu vreau să-l văd aici, la noi, cu pietrenii mei“, spune hotărât Purice.
Dacă vor câștiga premiul cel mare, regizorul și întreaga echipă au promis că vor ajuta cinematograful din Piatra Neamț, iar Alexandru Belc i-a transmis directorului de la Dacia Panoramic că celor de la HBO le-a plăcut foarte mult filmul, motiv pentru care se pare c-au promis că vor suporta costurile pentru sistemul de încălzire a cinematografului.
Sabina Glavce „Salvează Dacia“
Dacă Victor Purice e recunoscut deja pentru încăpățânarea cu care a rezistat în lupta pentru menținerea în viață a cinematografului, numai o persoană la fel încăpățânată ar fi putut să-l ajute în demersul său. „Toată această campanie – «Salvăm Dacia», la al cărei succes nu ne-am așteptat, a pornit de la ideea Sabinei Glavce, o puștoaică de 16 ani. A venit la mine și mi-a zis «Eu vreau să salvăm Dacia» și avea un plan deja pregătit. Voia o listă întreagă de filme, dar am liniștit-o și i-am explicat că nu putem face chiar cum vrea ea. Așa am căzut de acord să ne limităm la difuzarea filmelor românești. Eu am văzut ideea ca pe un mod bun de a testa interesul oamenilor, am vrut să văd dacă pietrenii chiar își doresc acest cinematograf“, povestește Victor Purice despre începutul campaniei „Salvăm Dacia“.
Sabina râde și-și amintește cu ce elan a pornit ea la drum: „Când am fost la «Aferim», am văzut și trailer-ul pentru «Cinema, mon amour». Când am ajuns acasă, marcată fiind de întreaga poveste a cinematografului, am început să vorbesc cu mama și i-am spus, din senin: «Cum ar fi să salvez eu cinematograful?». A fost mai mult o întrebare retorică, iar mama, ca să nu mă descurajeze, m-a îndemnat să încerc, dar nu cred că a avut foarte multă încredere în ideea mea“, povestește Sabina Glavce.
Deși nu vrea o carieră în cinematografie, ci în medicină, Sabina a reușit să adune alți trei prieteni: Paula Niculescu, studentă la Actorie la Iași, Ana Iuteș, care studiază Animație la Londra, și fotograful Ionuț Rusu, alături de care a declanșat un întreg fenomen, la început pe Facebook, iar mai apoi în întregul oraș. „Două săptămâni am conceput planul alături de fete, iar după aia mi-am luat inima în dinți și m-am prezentat la domnul Purice. Deși mama era mai puțin încrezătoare, eu am calmat-o spunându-i că nu cred că domnul Purice e omul care să spună «Nu». Și am avut dreptate. Eu visam la o festivitate de deschidere a campaniei ca-n filme, la difuzarea a câte trei filme pe zi și tot așa, dar domnul Purice m-a convins că e mai bine s-o luăm treptat și chiar așa a fost“, râde Sabina.
Tinerii voluntari au muncit cot la cot cu angajații cinematografului pentru a face curățenie și pentru a restaura holul și exteriorul de la Dacia Panoramic. Sabina recunoaște că niciodată nu a muncit acasă cât a făcut-o pentru cinematograf, dar spune că orice efort a meritat. „Nu mă așteptam să vină atâta lume. A fost pentru prima dată când am făcut voluntariat, când m-am implicat trup și suflet. Când eram micuță îmi doream să devin președinte sau prim-ministru pentru că nu-mi plăceau sistemul de învățământ, Sănătatea, de fapt nu-mi plăcea nimic și visam să schimb eu lumea. În timp m-am mai liniștit, mi-am dat seama că nu pot să fac chiar tot ce mi-aș dori și că e cazul să fac pași mici. Vreau să duc acest proiect la bun sfârșit și abia după aceea să văd ce mai pot salva aici. Avem Casa de Cultură care merită salvată, avem destule“, este de părere Sabina Glavce.
Câștiguri nesperate datorită campaniei „Salvăm Dacia“
Victor Purice recunoaște că nu se aștepta să strângă nici măcar 2.000 de lei din campania „Salvăm Dacia“, dar încasările au ajuns la 9.000 de lei datorită celor 1.550 de oameni care au mers la film. Mai mult decât atât, s-a rezolvat și problema proiectorului. „Andrei Dăscălescu ni s-a alăturat în campanie și, datorită lui, Farmacia Ardealul ne-a oferit un sprijin nesperat: ne-a făcut cadou videoproiectorul. Țin minte că fiul domnului Echim a spus atunci că ei câștigă de la comunitate și că li se pare normal să și întoarcă serviciul către comunitate. A fost primul pas prin care am demonstrat pietrenilor că se poate“, este de părere directorul cinematografului Dacia Panoramic.
Dorința lui Victor Purice este de a transforma cinematograful într-un adevărat centru cultural: proiecție de filme, inclusiv 3D, spectacole de teatru sau de muzică, evenimente diverse, din toate ramurile artei. Dar până atunci, speră să rezolve problema cu încălzirea pentru a-și putea primi spectatorii așa cum se cuvine la premiera de la Piatra Neamț a documentarului „Cinema, mon amour“.
Andreea AMARIEI