De ziua oraşului, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a dat undă verde vizitării turnului clopotniţă, după un deceniu în care ctitoria ştefaniană a fost ţinută sub cheie. În încăperile din interiorul turnului a fost organizată o expoziţie permanentă, incluzând obiecte rare şi inedite, legate de istoria locului. La etaj sunt expuse obiecte de cult, vechi cărţi şi manuscrise bisericeşti, icoane de patrimoniu şi fotografii şi documente amintind de Curtea Domnească de la Piatra-Neamţ. La nivelul superior pot fi admirate exponate ce fac trimitere la Şcoala de băieţi “Lascăr Catargiu” din Piatra-Neamţ, care a funcţionat în actualul sediu al Muzeului de Artă: un pupitru, o tablă, călimări şi pene de scris, toate păstrând patina anilor interbelici.
Şcoala primară de băieţi nr. 1 a fost înfiinţată la mijlocul secolului XIX, purtând denumirea de „Şcoala Domnească”, în anul 1930 fiind inaugurat noul sediu. Una din fotografiile expuse la etajul turnului surprinde chiar momentul inaugurării, astfel explicându-se prezenţa mulţimii de oameni pe treptele şi în faţa instituţiei de învăţământ. Groapa din imagine provenea de la o locuinţă dărâmată, care aparţinuse Catedralei Sf. Ioan Domnesc, aflată în imediata vecinătate.
Clădirea a fost construită din iniţiativa omului politic Gheorghe Măcărăscu, adăpostind, începând cu anul 1960, Muzeul de Arheologie din Piatra-Neamţ, iar din 1980 Muzeul de Artă Piatra-Neamţ.
Arhitecţii care au proiectat-o au fost Roger Bolomey şi Fr. Droz, constructorul – Carol Zani, iar sculptorul decorator, Vicenzo Puschiasis.
Fiind situată în centrul istoric al oraşului, în imediata apropiere a ctitoriilor muşatine (biserica „Sf. Ioan” şi turnul-clopotniţă ridicate de domnitorul Ştefan cel Mare), precum şi a altor două instituţii muzeale din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ (Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni şi Muzeul de Etnografie), clădirea Muzeului de Artă, respectiv a şcolii, are un stil arhitectonic de inspiraţie tradiţională: armonie în proporţii, gust şi măsură în decorare şi o remarcabilă grijă pentru funcţionalitate. Sobrietatea clădirii este atenuată de modul în care au fost decorate faţadele, alternându-se materialul (piatra şi cărămida), ferestrele terminate semicircular la primul nivel cu cele dreptunghiulare, la cel de-al doilea. Arhitecţii au folosit brâuri de piatră cioplită şi din cărămidă roşie, ocniţe specifice arhitecturii tradiţionale şi preluate la decorarea bisericilor moldoveneşti, discuri ceramice smălţuite, colorate în culori primare.
Pe treptele abrupte ale turnului se urcă destul de greu, vigilenţa vizitatorilor trebuind să fie maximă. De asemenea, organizatorii expoziţiei au interzis accesul vizitatorilor până în vârful turnului, pentru prevenirea accidentelor.
“Din motive de siguranţă, nu este permis accesul în zona superioară a turnului, traseul fiind destul de abrupt, mai ales că mulţi dintre vizitatori sunt copii. Tot din motive de siguranţă, accesul vizitatorilor se face în ture de maxim cinci persoane”, ne-a declarat Lucian Uţă, purtător de cuvânt al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
Amintim cititorilor că, încă de acum doi ani, Parohia Sfântul Ioan Domnesc şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ au încheiat un protocol pe o perioadă de 10 ani, de cedare în administrare şi folosinţă sub formă de comodat a turnului clopotniţă al bisericii parohiale.
Turnul clopotniţă a fost reabilitat în cadrul proiectului “Restaurare şi punere în valoare a zonei istorice şi culturale Curtea Domnească din Piatra Neamţ – prin reabilitarea, dotarea şi punerea în valoare a siturilor şi clădirilor de patrimoniu: Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Teatrul Tineretului, turnul clopotniţă, ruinele beciului şi ruinele zidului de incintă ale Curţii Domneşti şi muzeul aferent”.
Irina NASTASIU