Unirea Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918, a fost, ieri, elogiată în sala de festivităţi a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Piatra Neamţ, de elevii acestei prestigioasei instituţii şcolare şi liceenii basarabeni ai Colegiului Naţional “Gheorghe Asachi” Piatra Neamţ. Proiectul comun, denumit “Basarabia din şcoala mea!”, a constat într-o prezentare documentară a Marii Uniri, elogierea momentului istoric prin imagini, poezie şi dans. Invitat de onoare la această manifestare a fost inspectorul şcolar general adjunct Ioan Milea, din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.
În prima parte a programului, un elev al Colegiului “Petru Rareş” a dat citire “Declaraţiei de Unire” a Basarabiei cu România, după care alţi patru liceeni au evidenţiat portrete de basarabeni care au contribuit la realizarea Unirii Basarabiei cu România- Pantelimon Halippa şi Ion Inculeţ. A urmat o expoziţie de postere- Istoria Basarabiei în desene, urmată de un recital de poezie susţinut de cei mai mici elevi de la Colegiul “Rareş”- juniorii de clasa a V-a şi de elevi ai Colegiului “Gheorghe Asachi”. Sub semnul Unirii a fost momentul musical prezentat, în încheiere, de elevii de la “Asachi”, coordonaţi de profesor Paul Imbrea.
Şi noi reamintim că, pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:
1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
12. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare).
Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.
Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.
Geanina NICORESCU