*„Nimic nu-i mai frumos decât atunci când reușești să-i redai zâmbetul victimei unei infracțiuni“
Reporter: Cum s-a schimbat munca polițistului în ultimii ani?
Paul Tablan: Munca polițistului nu s-a schimbat fundamental, pentru că mai ales acum trebuie să fim aproape de cetățean, aproape de necazurile lui. De aceea poate sunt mulți copii care vor să devină polițiști și depinde de noi să-i convingem că este o meserie frumoasă, grea, dar cu satisfacții enorme atunci când reușești să-i redai zâmbetul pe buze unui om care a fost victima unei infracțiuni, indiferent care a fost.
Rep.: Cu ce argumente vin polițiștii în fața tinerilor?
P.T.: În afară de mine și colegii mei de la Resurse Umane și de la Prevenirea Criminalității care au ca sarcină de serviciu trecută în fișa postului această atribuție de mediatizare a activității noastre și de a convinge cât mai mulți tineri să vină la instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, în ultimii câțiva ani s-au derulat mai multe acțiuni gen „Ziua porților deschise“, prin care luăm contact direct cu tinerii. Este important ca la aceste întâlniri să evidențiem o anumită parte a activității noastre, pentru că o imagine concretă face mai mult decât reușim noi să le comunicăm. Și atunci îi invităm să viziteze Laboratorul de criminalistică, unde află despre cum se iau amprentele, cum se compară, cum se face un portret robot, la Serviciul de Acțiuni Speciale, unde pot vedea un mod de antrenament al mascaților, cum mai sunt cunoscuți ca titulatură, modul de lucru cu câinii de urmă și cu cei de însoțire. Cred că aceste lucruri atrag mult mai mult și au o legătură mai mare cu ce se întâmplă în realitate în profesia de polițist, decât dacă aș veni eu ca un bunicuț, un mare povestitor, să le spun ce am făcut noi în activitatea curentă.
Desigur, și experiența noastră este importantă, dar ceea ce trebuie să înțeleagă un tânăr care dorește să devină polițist este că această profesie duce la satisfacții enorme ori de câte ori ajungi să dovedești unei persoane că a furat, că a tâlhărit și așa mai departe, când recuperezi mare parte sau chiar tot prejudiciul, iar sacrificiile pe care le faci trec pe planul secund.
*Deficit de 200 de polițiști
Rep.: Ați ajuns la conducerea Poliției Neamț în 2011, după o serie de scandaluri provocate de interlopi, care au afectat imaginea instituției pentru un timp, însă de atunci încoace situația s-a îmbunătățit, nu mai sunt focuri de arme sau atentate cu bombe. Nemțenii se bucură de liniște, cu excepția acelor găști de minori care fură și tâlhăresc și stresează persoane vulnerabile și comunități întregi. Toate aceste rezultate au fost atinse în condițiile unui deficit de personal la Poliția Neamț. Totuși, problema deficitului este generală, ar putea fi angajările din afara sistemului o soluție?
P.T.: După cum se știe, avem acoperit 85% din schema de personal, iar asta în cifre înseamnă în jur de 200 oameni lipsă. Ceea ce este mult, pentru că avem 87 de posturi de poliție, unde ar mai veni cel puțin un lucrător de poliție. Dar, trebuie să ne descurcăm atâți câți suntem și când o persoană sună la 112 și reclamă o infracțiune trebuie să ne deplasăm la eveniment, indiferent câți suntem.
Populația vrea mai mult de la Poliție și, dacă e să dăm Cezarului ce e al Cezarului, avem deficit pe resurse umane, însă la finele anului 2015 și mobilitatea a crescut foarte mult. Nu mai avem nici un post de poliție care să nu aibă un autoturism de serviciu, s-au adus autoturisme și la structurile operative, gen Judiciar, Economic, Arme și Muniții, Ordine Publică și Rutieră. Astfel că MAI a încercat să compenseze această lipsă de personal prezentă la nivel național cu tehnică, pentru că durează 2-4 ani până școlarizezi în tânăr ca să devină polițist. Mai este și trecerea agenților în rândul corpului ofițerilor, în curând, care la fel va accentua deficitul de agenți. Aceasta este situația și se pare că vor fi și recrutări din surse externe, unde pot fi aleși oameni care să se plieze pe sistemul polițienesc și pe nevoile actuale.
*Sarea și piperul profesiei
Rep.: Ce calități trebuie să aibă un polițist?
P.T.: Un polițist trebuie să fie în primul rând patriot și atunci când nu te regăsești aici și nu reușești să te împlinești, probabil că poți să-ți cauți un alt loc de muncă în afara țării.
În al doilea rând, trebuie să-ți iubești aproapele, să fii lângă cetățean, astfel încât să fii capabil să-ți sacrifici din timpul acordat familiei, de pildă, pentru ca la finalul muncii tale să fii capabil să aduci măcar o alinare unei persoane care a fost vătămată. Să nu uităm că și noi polițiștii, ca și ceilalți lucrători din Ordine Publică, avem datoria ca cetățeanul să se simtă în siguranță. Iar într-o societate normală, cum îmi place să cred că trăim, siguranța în spațiul public este pe primul loc, indiferent că suntem la cumpărături, la teatru, la meci, fie că ai noștri copii sunt la școală ori în parc cu părinții.
O altă calitate esențială pentru un polițist este de a lucra în echipă, de a fi alături de camaradul tău de patrulă, de compartiment sau de birou pentru că munca de poliție se desfășoară în echipă. Cei de la Judiciar, de exemplu, nu fac față singuri într-o situație operațională, fără sprijinul colegilor de la Economic, de la Ordine Publică, de la Rutieră sau a celor de la Arme și Muniții și așa mai departe. Cum nici cei din aceste structuri nu pot fără cei din „linia a doua a frontului“ – cei de la Resurse Umane, Logistică și celelalte.
Rep.: Acestea sunt și „ingredientele“ care au contribuit la eficiența muncii polițiștilor nemțeni și la reușitele din ultimii ani.
P.T.: Trebuie să avem în vedere situația infracționalității existente înainte de 2011 și de modul cum au evoluat lucrurile, fără să omitem a ne recunoaște greșelile trecutului, dar și luând în considerare rezultatele ulterioare, pentru că eu am lucrat în mod direct pe acele cazuri de violență a grupărilor infracționale care au făcut atâta rău, în special municipiului Piatra Neamț, și care s-au terminat cu împușcarea din centrul municipiului, cu atentatul cu bombă și cu atentatul prin împușcare comis la București.
Studiind acel fenomen infracțional, s-a ajuns la concluzia că nu puteau să ajungă la o escaladare fără să aibă în spate o sursă materială importantă, fără puterea banului. Atunci, noi, polițiștii, am încercat cu toții, de aici și importanța Serviciului Economic, să aprofundăm cazul și eforturile noastre au dat roade. Fără a fi modest, eu cred că este mare lucru că am trecut de la împușcături în stradă și bombe care au creat o stare de tensiune în stradă, la cerșetorie, loviri și fapte ale căror grad de pericol social este dat de aceste tâlhării comise de minori care nu răspund penal! Satisfacțiile profesionale în munca de polițist sunt date și de cazurile grele rezolvate, dar și de cele mărunte, pentru că atunci când nu mai ai situații grave înseamnă că ai contribuit la scăderea criminalității.
Colectivul este foarte important, iar eu mă bucur de șansa de a fi lucrat mereu cu colegi în adevăratul sens al cuvântului, care ne-am ajutat tot timpul și caut la rândul meu să sprijin echipa, iar cifrele cel puțin la nivelul anului trecut confirmă rezultatele muncii polițiștilor nemțeni.
Cristina IORDACHE