Situată la întretăierea vechilor drumuri comerciale, cu loc de popas la vestitul Hanul Ancuței, comuna Tupilați are o istorie aparte, cu un viitor promițător. Numele comunei se trage de la poziția ascunsă a satului, între coline, păduri și de la faptul că, în lupta eroică cu turcii a lui Ștefan cel Mare de la Valea Albă-Războieni, domnitorul și-a aranjat străjerii să fie ascunși, adică stând tupilați între dealuri.
Comuna Tupilați are în componență satele Tupilați, Arămoaia, Totoiești și Hanul Ancuței.
Satul Arămoaia are cea mai veche atestare, fiind trecut pe o hartă strategică de pe timpul lui Ștefan cel Mare, însă cea mai veche atestare a satului este din vremea lui Alexandru cel Bun. Despre satul Totoiești știrile sunt puține. O legendă, din timpul lui Ștefan cel Mare, spune că atunci când unul dintre oșteni, rănit, a fost ajuns din urmă de cei care acopereau retragerea, a fost întrebat: „Tot tu ești?“ Acel oștean ar fi rămas pe acele locuri întemeind așezarea Totoiești.
Numele satului Totoiești este pomenit și în „Descrierea Moldovei“ de Dimitrie Cantemir, ca unul din cele mai vechi nume moldovenești.
Sunt fapte din istoria trecută a acestei străvechi așezări, poate mai puțin cunoscute chiar și de unii localnici. Ce se întâmplă acum în comună? Știe toată lumea satelor cât de gospodar este Petru Gherghel, întâiul ales al obștii, vreme de câteva mandate. Se vede ce-a făcut, că s-a schimbat fața comunei, recunoaște toată lumea. S-au reabilitat și modernizat instituțiile de interes public. S-a construit o Primărie nouă, dar și o grădiniță modernă, cum nu-i alta în județ. Despre proiectele de viitor am discutat cu primarul Petru Gherghel.
*Gata de start: proiecte pe bani europeni și românești
Reporter: Un nou „val“ de fonduri europene se arată la orizont. Două sunt finanțările europene integral nerambursabile destinate acum dezvoltării spațiului rural. Pe care dintre ele vă gândiți s-o abordați?
Petru Gherghel: Nu doar că m-am gândit, dar am și acționat. Deja avem întocmit proiectul pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile alocate pentru modernizarea drumurilor care duc spre exploatații agricole. Valoarea proiectului este de un milion de euro, bani europeni pe care îi vom folosi pentru asfaltarea drumului spre Hanul Ancuței pe o distanță de 5,5 km. În acea zonă avem și mult teren agricol, peste 800 de hectare. Practic, rezolvăm concomitent două probleme: condiții mai bune pentru traficul rutier, dar și pentru transportul recoltelor din câmp.
Rep.: Aveți o vastă experiență în domeniu. Cu fonduri europene s-au realizat mai multe investiți de interes public în comuna Tupilați.
P.G.: Vă referiți la implementarea proiectului integrat de 2,5 milioane euro, cu finanțare europeană integral nerambursabilă. Cu respectivii bani europeni s-a asfaltat un drum pe lungimea de 7,5 km, la care s-au betonat și șanțurile riverane. S-a construit centrul social de zi pentru elevi tip after school, care este dotat cu tot ceea ce este necesar, fiind acum frecventat de copii proveniți din familiile defavorizate. Au fost reabilitate căminul cultural și muzeul sătesc, s-au făcut și dotările pentru activitățile specifice organizate aici. Tot cu fonduri europene au fost achiziționate și două utilaje multifuncționale, folosite la realizarea lucrărilor de interes public în comună, precum și la întreținerea drumurilor ori la deszăpeziri. Oamenii sunt foarte mulțumii de aceste investiții, mai ales că s-au făcut lucrări de foarte bună calitate, se pot vedea și acum, după 5 ani nu a apărut nici o fisură.
Rep.: Pe când apă și canal în comună?
P.G.: Avem finalizat studiul de fezabilitate pentru aducțiune de apă potabilă și sistem de canalizare, va fi o rețea de 8 km care va străbate comuna Tupilați. Documentația am depus-o la Ministerul Dezvoltării, sperăm să obținem finanțare. Va fi o investiție multianuală, se va lucra în paralel la alimentarea cu apă și la canalizare. Noi am prognozat că va dura 3 ani, dar vrem ca toate lucrările de la apă și canal să fie finalizate în doi ani!
Rep.: Comuna Tupilați face parte din GAL „Ștefan cel Mare“, iar bani europeni se dau și prin intermediul lui…
P.G.: Sigur că reprezintă o oportunitate pentru a accesarea fondurilor europene. Acum, această entitate este în faza elaborării strategiilor de dezvoltare locală, în baza propunerilor venite din partea comunelor componente. Noi am cerut să fie inclusă în această strategie modernizarea oborului de animale. Oborul de animale vii de la Tupilați era cândva renumit în toată Moldova. Acum este autorizat sanitar-veterinar, s-au făcut investiții acolo. Dar oamenilor le este mai greu să se obișnuiască și să respecte noile cerințe europene. Sâmbătă e zi de târg, fiind prezent acolo și un medic veterinar, care controlează animalele din obor.
Rep.: Drumurile? La începutul primului mandat de primar, în anul 2000, vă propuneați să le „înnegriți“ pe cât mai multe, adică să le asfaltați…
P.G.: Am reușit în mare parte asta. La ora actuală avem 15 km de drum comunal asfaltat. La care se vor adăuga și cei 5,5 km de la Hanul Ancuței pe care îl vom asfalta cu bani europeni. Tot acum avem în derulare alte două proiecte cu finanțare guvernamentală prin Ordonanța 28. Mă refer la asfaltarea de pe drumul comunal Totoiești – Arămoaia – Tupilați și la modernizarea drumurilor sătești în localitatea Tupilați.
Rep.: Din 3 școli a mai rămas doar una! O investiție cu „noroc“ este cea de la noua grădiniță. A avut sorți de izbândă, față de multe alte investiții din rețeaua școlară nemțeană începute prin anii 2007-2008, multe nefinalizat nici până acum…
P.G.: Avem microbuz școlar pentru transportul elevilor din satele la școala din centrul comunei. Unitatea este pusă la punct, oferă condiții optime procesului instructiv-educativ. Noua grădiniță a fost dată în folosință în anii trecuți, sunt 4 grupe de preșcolari. Am reușit să finalizăm investiția pentru că nu ne-am „întins“ prea tare, n-am făcut o clădire imensă, ci una care să răspundă cerințelor școlare.
Rep.: După 4 mandate de primar, cum vedeți munca din administrația publică locală. În condițiile în care, la primul mandat, nici un sediul mai acătării nu aveați, clădirea respectivă fiind retrocedată fostului proprietar. Pe atunci, primăria funcționa într-o clădire a fostului CAP, pe care o împărțeați cu o brutărie, devenită ulterior crâșmă…
P.G.: Au fost și astfel de vremuri… Era necesar să avem un sediu nou de primărie în centru comunei. Unde de altfel a și fost înainte de retrocedarea acelei clădiri. Am obținut fonduri guvernamentale și am construit noua primărie, spațioasă și funcțională.
Am o bună colaborare cu consilierii local, cu cetățenii cu care discut prin comună, pe acolo unde îi întâlnesc, nu neapărat trebuie să vină la primărie pentru orice lămurire.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
Foto: Sorin PRUTEANU