Ieri a avut loc, la Muzeul Județean Satu Mare, vernisajul expoziției itinerante „Aurul și argintul antic al României”, expoziţie ce reuneşte cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre și protoistorice sau clasice, aflate în colecțiile muzeale din țară.
Expoziţia deschisă la Satu Mare cuprinde şi trei tezaure aparţinând colecţiilor Complexului Muzeal Judeţean Neamţ:Tezaurul de la Rădeni, Tezaurul de vase romane de la Muncelul de Sus şi Tezaurul de la Brad, între piesele expuse numărându-se trei ceşti lucrate din foaie de aur, şase vase din argint şi alte câteva sute de obiecte de podoabă şi prestigiu lucrate din cupru, marmură şi aur.
„Tezaurul de la Rădeni, comuna Păstrăveni, (prima epocă a fierului, sec. XII-X î.Hr.) a conţinut iniţial opt piese dintre care au fost recuperate trei ceşti întregi şi fragmente din alte două, toate lucrate din foaie de aur. Tezaurul de vase romane din argint de la Muncelul de Sus, comuna Mogoşeşti-Siret, jud. Iaşi (sec. II-III d. Hr.) constă din patru cupe, o caserolă fragmentară şi un fragment dintr-un vas de proporţii mai mari – probabil bol sau cupă. Iniţial se pare că în componenţa ansamblului intra şi un al şaptelea vas, astăzi pierdut. În sfârşit, Tezaurul de la Brad, comuna Negri, jud. Bacău (eneolitic, sf. mileniului al V-lea î. Hr., cultura Cucuteni A3) constă din 480 de obiecte de podoabă şi de prestigiu, depuse într-un vas de tip askos. Alături de două brăţări din bară de aramă, cu capetele răsucite şi suprapuse, se aflau două verigi din sârmă de cupru, un topor de aramă cu braţele în cruce, 262 mărgele cilindrice de aramă, 10 mărgele tubulare din acelaşi metal, 11 mărgele rotunde lucrate dintr-o pastă negricioasă, două mărgele cilindrice de marmură, 190 canini de cerb perforaţi şi două discuri conice de aur”, ne-a spus Lucian Uţă, purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
Unele dintre obiectele incluse în tematica expoziției „Aurul și argintul antic al României” se află în colecția Muzeului Naţional de Istorie a României și, prin urmare, pot fi văzute doar la București, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie și arheologie din țară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut.
Podoabele din aur și din argint, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, piesele de harnașament, vesela geto-dacică, dar și tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgești, Tășad, Sacalasău, Rociu, Bălănești ocupă un loc important în cadrul expoziției alături de numeroase alte asemenea piese din metale prețioase descoperite pe teritoriul României.
Expoziția, care va rămâne deschisă spre vizitare până în data de 2 noiembrie, va fi apoi vernisată la Muzeul Național Brukenthal, Sibiu. În cursul anului viitor, expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va ajunge şi la Piatra-Neamţ.
Irina NASTASIU