- Copilul din mine” şi „Asumarea responsabilităţilor” prin doctorul Miron Itzach, psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Dan are 58 de ani, este căsătorit a doua oară şi are 2 copii. În ultima vreme, medicii l-au sfătuit să înceapă un regim special pentru slăbire. Tensiunea i-a crescut, colesterolul și glicemia la fel. Pe lângă asta, el are dureri de spate și reumatice de mai mulți ani. După ce a încercat de mai multe ori să țină un regim a reuşit să piardă câteva kilograme. Cu timpul el a revenit la greutatea de dinaintea dietei, ba mai mult a pus şi ceva kilograme în plus.
S-a gândit la soluţia extremă, operația de stomac și scurtarea acestuia dar înainte a decis să încerce şi tratamentul psihoterapeutic.
Mirela, o altă clientă, a ajuns la mine anul trecut cu problema că este supraponderală și că nu reușește singură să dea jos din kilogramele ei. La 1,62 m, cântărește 98 de kilograme. Mirela are 42 de ani, are trei copii și se ocupă de ei în majoritatea timpului. La ambii pacienţi ( Dan și Mirela ), pe lângă problemele fizice apar și cele psihice cum ar fi imaginea de sine scăzută, lipsa de încredere, stări depresive, instabilitate emoțională și pierderea apetitului sexual.
Problema de supraponderalitate a devenit un fenomen foarte cunoscut în toată lumea, dar mai ales în țările dezvoltate, de exemplu în SUA, 25% din copii și aproape 50% din populația adultă este supraponderală. Efectele schimbărilor tehnologice, culturale, sociologice și psihologice din toată lumea, plus proastele obiceiuri din alimentație ( astăzi se încurajează mâncatul rapid neadecvat și neechilibrat pentru corpul omenesc ) duc la suprapondrabilitate. Dacă înainte munca fizică recupera o parte din proastele obiceiuri, astăzi s-a creeat un sedentarism puternic, majoritatea obezilor ajung acasă de la serviciu, mănâncă seara la ore nerecomandate și privesc la televizor până se duc la culcare. Copii la rândul lor primesc și preferă cartofii prăjiți și toate felurile de mâncăruri care fac ca omul să se îngrașe.
Frumusețea estetică a omului din timpul medieval se poate vedea prin picturile din acea perioadă când femeia ideală era plinuță și bărbatul era bine făcut, dar bineînțeles că nu era slab. În țările mai puțin dezvoltate, cum ar fi țările arabe și orientul depărtat, femeia plinuță era idealul bărbătesc, iar bărbatul cu o burtică în față era modelul perfect pentru el și femeia care-l urma.
Imaginea de bărbat împlinit (cu burtă) făcea pe alții să creadă despre acesta că are posibilități financiare nelimitate și este o persoană respectabilă, iar prezenţa acesteia în societate era o onoare pentru toţi. Idealul frumuseții se va schimba la începutul secolului XX odată cu apariţia cinematografiei când, încet-încet regizorii preferau femeile pentru a ocupa rolurile principale în filme. În anii 70 – 80 apare un un nou trend în preferinţele producătorilor aceştia preferând femei foarte slabe ca manechine și actrițe, lucru ce creează un val puternic de adolescente care se forțează să slăbească cât mai mult artificial, creendu-și o tulburare de personalitate numită anorexie și bulimie anorectică.
Sunt trei curente principale care se ocupă cu fenomenul de supraponderalitate:
- Curentul medical fiziologic – care pune un accent puternic pe genetică, endocrinologie, nutriție și altele;
- Curentul sociologic antropologic – cultural, care se ocupă cu societățile mai mari sau mai mici și care sunt factorii sociali care determină ca omul să se îngrașe. ( În insula Nurai 95% din populație este obeză, iar media de viață este de 63 de ani. Crecetătorii descoperind că media atât de scăzută dse dadtortorează procentului ridicat de obezitate ). Comparativ cu țările dezvoltate în Israel, media de viață la bărbați este 83 de ani, iar la femei 88 de ani.
Alimentația și mâncarea pentru unii este centrul vieții, pentru alții este un mijloc esenţial de supraviețuire, dar trebuie să recunoaștem că alimentația este unul din punctele cele mai importante. Prin el s-a creeat prima comunicare, primul atașament dintre mamă și bebelușul ei, prin el se ascut simțurile, cum ar fi simțul tactic, gustul, mirosul dar şi simțurile auditive ori vizuale. Prin alimentație se dezvoltă centrele cognitive și cel mai mult părțile afective. Cu mulți ani înainte părinții pentru a demonstra că au gijă și educă bine copilul puneau accent pe alimentație ( să manănce la timp și să termine totul din farfurie pentru a fi sătul ). Se pare că foarte mulți părinți, prin mâncare comunicau mai bine cu copilul lor.
O parte din medici și psihologi declara că dacă un copil până la vârsta de 4-5 ani nu este gras , posibilitatea sa fie supraponderal este mică.
Revin la cele două cazuri pe care le-am descris la început. Despre Dan și Mirela. Ambii nu erau supraponderali în copilărie. Mama lui Dan s-a despărțit de soțul ei când copilul avea 12 ani. Dan a început să se îngrașe la o diferență de 6 luni, un an după ce mama lui i-a spus că trebuie să aibă grijă de sora lui mai mică, el fiind mai în vârstă ca ea. Responsabilitatea atribuită într-un fel i-a plăcut mulțumindu-l, dar totodată l-a făcut să simtă că nu este pregătit pentru ași asuma responsabilitatea unui părinte. (continuare în ziarul de vineri)
Doctor MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie
Piatra Neamț, str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter
Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214
e-mail: miron@ambra.ro
site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro