În vechime, mergeau cu „Plugușorul“ doar bărbații, deși astăzi există obiceiul ca și cei mici să colinde, urând casele oamenilor de la înserat până la miezul nopții sau chiar până dimineața. Potrivit tradiției, plugul trebuie să fie frumos împodobit, colindătorii fiind înhămați la pluguri, precum caii și îmbrăcați în costume populare, moștenite din generație în generație.
În județul Neamț, presa interbelică amintește de tradițiile de Anul Nou, îndrăgite și perpetuate ca o garanție a continuității noastre pe aceste meleaguri.
„Profesorul Al. Epure de la Liceul Roman-Vodă din Roman, consemna, la 17 decembrie 1934, într-un ziar local, în articolul intitulat «Datini de Anul Nou», obiceiurile prilejuite cu ocazia acestui eveniment în cuprinsul județului nostru… Cea mai frumoasă și mai veche datină românească a rămas «Plugușorul», care ne înfățișează în culori așa de vii îndeletnicirea principală a poporului nostru, fiind o pildă vie a vieții nostre plugărești. Presa care apărea atât la Piatra Neamț, cât și la Roman consemna obiceiuri de Anul Nou, în afară de «Plugușorul», țurca sau capra, ursul, sămănatul, sorcova, jocul păpușilor ș.a. Și încă ceva. Toată presa amintită îndemna la iubirea datinilor strămoșești, întrucât ele formează legătura între generațiile care au dispărut și cele care au venit după dânsele. Îndemnul este spre a asigura dăinuirea neamului nostru în lume, a glorificării celor ce au apărat independența și libertatea, gloria și faima poporului român“, subliniază prof. Gheorghe Radu, de la Muzeul de Istorie, în lucrarea sa, „Pagini alese din istoria județului Neamț“.
În dimineața Anului Nou, ca o continuare a „Plugușorului“, copiii umblau cu semănatul, aruncând semințe de grâu, porumb sau orez prin case și peste oameni și rostind o urare scurtă, în schimbul căreia primeau bani, fructe, nuci sau colaci.
Irina NASTASIU